Un studiu publicat în Nature Metabolism evidențiază că acizii grași cu lanț scurt, produși prin digestia fibrei, au efecte epigenetice care reglează genele umane, scrie ABC, citat de G4Food.ro. Relația dintre microbiom, dietă și sănătate este tot mai bine înțeleasă datorită cercetărilor recente care evidențiază impactul acestora asupra bolilor inflamatorii, metabolice și sarcinii. Studii publicate în Nature și Nature Medicine au demonstrat modul în care activitatea florei intestinale și interacțiunea sa cu gazda umană influențează patologii precum boala inflamatorie intestinală, prediabetul și riscul de naștere prematură.
Un studiu realizat de Stanford Medicine, publicat în Nature Metabolism, identifică modul în care produsele secundare ale digestiei fibrei, în special acizii grași cu lanț scurt, exercită un efect important asupra expresiei genetice. Aceste molecule, produse de flora intestinală, nu doar că modulează proliferarea celulară, dar au și un impact anticancerigen semnificativ.
Profesorul Michael Snyder, de la Departamentul de Genetică al Universității Stanford și lider al cercetării, subliniază importanța descoperirii: „Am identificat o legătură directă între consumul de fibre și modularea funcției genetice cu efecte anticancerigene. Acest mecanism ar putea fi generalizat, deoarece acizii grași cu lanț scurt pot circula în tot organismul”.
Efectele benefice ale fibrei asupra expresiei genetice
Când consumăm fibre, microbiomul intestinal produce acizi grași cu lanț scurt. Aceste substanțe sunt mai mult decât o sursă de energie: de mult timp se bănuiește că influențează indirect funcția genetică. Cercetătorii au urmărit modul în care cei mai comuni acizi grași din intestinul nostru, modifică expresia genetică în celule umane sănătoase, celule de cancer de colon și în intestinele șoarecilor.
Au descoperit modificări epigenetice directe în genele care reglează proliferarea celulară, diferențierea și apoptoza (procesul de moarte celulară programată), toate fiind cruciale pentru controlul creșterii necontrolate a celulelor canceroase.
În contextul îngrijorător al creșterii cazurilor de cancer de colon la adulți tineri, descoperirile acestui studiu ar putea stimula dezbaterea și cercetările asupra efectelor sinergice ale dietei și tratamentului împotriva cancerului.
Noi perspective în tratarea bolilor inflamatorii și metabolice
Proiectul Integrativ al Microbiomului Uman a arătat cum microbiota interacționează cu gazda umană în condiții specifice.
În cazul bolilor inflamatorii, cercetători de la Universitatea Harvard și Institutul Broad al MIT au analizat 132 de pacienți și un grup de control sănătos, identificând schimbări în microbiom, gazdă și molecule derivate din microbiom asociate cu episoadele de colită ulcerativă și boala Crohn.
În prediabet, un alt studiu condus de Michael Snyder a analizat interacțiunea microbiană pentru a prezice tranziția spre diabet de tip 2, identificând modele moleculare și microbiene ce pot servi ca markeri timpurii ai bolii.