Consumătorii de cafea pot avea un microbiom intestinal diferit față de cei care nu beau această băutură, potrivit unui nou studiu publicat în revista Nature Microbiology. Cercetarea dezvăluie că nivelurile unei bacterii specifice, Lawsonibacter asaccharolyticus, sunt semnificativ mai ridicate la persoanele care beau cafea regulat. Aceasta este prima dată când legătura dintre cafea și acest microb este stabilită cu atâta precizie, scrie Health.
Legătura dintre dietă și microbiom
„Acest studiu stabilește mai clar faptul că există o legătură specifică între alimentele pe care le consumăm și microbii din intestinul nostru”, a declarat Kelsey Russell-Murray, dietetician clinic și fondator al clinicii virtuale Gut Healthy Dietitian. În timp ce rolul exact al bacteriei L. asaccharolyticus nu este complet cunoscut, se suspectează că aceasta ar putea contribui la unele dintre beneficiile cafelei asupra inimii, creierului și altor aspecte ale sănătății.
Studiul: metode și rezultate
Cercetarea, realizată de compania de nutriție ZOE, a implicat peste 23.000 de participanți din Statele Unite și Regatul Unit. Aceștia au fost grupați în funcție de consumul de cafea: „niciodată” (mai puțin de trei cești pe lună), „moderat” (între trei cești pe lună și trei cești pe zi) și „mari consumatori” (mai mult de trei cești pe zi). Analiza florei intestinale a arătat că nivelurile bacteriei L. asaccharolyticus erau de 4,5 în până la 8 ori mai mari în rândul marii consumatori față de cei care nu consumau cafea.
Un aspect interesant al studiului este că rezultatele au fost consistente indiferent de tipul de cafea consumat – cu sau fără cofeină – sugerând că alte componente, precum polifenolii din cafea, ar putea juca un rol cheie.
„Am observat în laborator că L. asaccharolyticus crește mai rapid atunci când mediul este suplimentat cu cafea”, a explicat Paolo Manghi, co-autor al studiului.
Implicațiile asupra sănătății
Tot mai multe dovezi sugerează că microbiomul intestinal joacă un rol crucial în sănătatea generală, inclusiv în prevenirea bolilor cronice. Deși studiul nu poate dovedi un efect direct benefic al bacteriei L. asaccharolyticus asupra sănătății, el deschide calea către cercetări suplimentare pentru a determina dacă această bacterie contribuie la efectele pozitive ale cafelei asupra organismului.
Nicola Segata, profesor la Universitatea din Trento și autor al studiului, subliniază că, deocamdată, rolul exact al bacteriei începe să fie explorat. Una dintre ipoteze este că acidul clorogenic, un compus prezent în cafea, ar putea stimula creșterea acesteia.
„Avem dovezi preliminare că metabolitele acidului clorogenic, cum ar fi acidul quinic, ar putea influența pozitiv microbiomul”, susține Segata.
Promovarea unui microbiom sănătos
Dieteticienii sugerează că cea mai bună modalitate de a susține sănătatea microbiomului este adoptarea unei diete bogate în alimente vegetale diverse. Usturoiul, ovăzul, bananele și leguminoasele sunt doar câteva exemple de alimente care oferă fibre prebiotice, esențiale pentru bacteriile benefice.
Pentru cei care nu consumă deja cafea, Russell-Murray recomandă introducerea acesteia treptat și observarea reacțiilor individuale. Totuși, persoanele cu sindrom de colon iritabil sau alte afecțiuni digestive ar trebui să fie prudente, deoarece cafeaua poate accelera tranzitul intestinal.