Uleiul de palmier este unul dintre cele mai utilizate uleiuri vegetale la nivel global, fiind prezent atât în produsele alimentare procesate, cât și în industria cosmetică. Acesta este extras din fructul palmierului de ulei, o specie cultivată preponderent în regiunile tropicale din Africa și Asia. Deși este apreciat pentru versatilitatea sa, consumul de ulei de palmier ridică întrebări legate de efectele asupra sănătății și asupra mediului.
Uleiul de palmier are o consistență semisolidă la temperatura camerei și este folosit pe scară largă datorită punctului său ridicat de fum, ceea ce îl face potrivit pentru gătit la temperaturi înalte, potrivit Health. În industria alimentară, acest ulei este un ingredient frecvent întâlnit în produse precum:
- pâine
- deserturi
- alimente congelate
- înghețată
- supe ambalate
- aluat de pizza
- sosuri
- gustări procesate (biscuiți, chipsuri)
În funcție de modul de prelucrare, există două tipuri de ulei de palmier:
- Ulei de palmier nerafinat (ulei de palmier roșu) – păstrează un conținut ridicat de antioxidanți, însă poate conține impurități.
- Ulei de palmier rafinat – trece printr-un proces de purificare care elimină impuritățile, dar reduce și conținutul de antioxidanți.
Compoziție nutrițională
O lingură de ulei de palmier conține aproximativ:
- 120 calorii
- 14 g de grăsimi totale
- 7 g de grăsimi saturate
- 5 g de grăsimi mononesaturate
- 1 g de grăsimi polinesaturate
- 2 mcg de vitamina E
Beneficii posibile
Uleiul de palmier conține tocotrienoli, un tip de vitamina E cu proprietăți antioxidante. Acești compuși pot proteja celulele împotriva deteriorării și susțin funcționarea optimă a sistemului imunitar.
Cercetările indică faptul că tocotrienolii din uleiul de palmier pot contribui la protejarea creierului. Un studiu realizat pe parcursul a doi ani a arătat că persoanele care au consumat tocotrienoli au avut o progresie mai lentă a leziunilor din substanța albă a creierului, ceea ce ar putea avea implicații în prevenirea declinului cognitiv.
Acesta mai conține grăsimi mononesaturate, care pot crește nivelul colesterolului „bun” (HDL). Un studiu comparativ între uleiul de palmier și uleiul de măsline a arătat că ambele uleiuri au efecte similare în îmbunătățirea profilului lipidic.
Totodată, uleiul de palmier roșu este o sursă de carotenoizi, substanțe care se transformă în vitamina A în organism. Acesta a fost utilizat în anumite grupuri de populație cu risc de deficit de vitamina A, având un efect benefic asupra nivelului acestui nutrient.
Riscuri și efecte adverse
Deși conține grăsimi nesaturate, uleiul de palmier are și un procent ridicat de grăsimi saturate, ceea ce poate duce la creșterea nivelului colesterolului „rău” (LDL). Un consum excesiv de grăsimi saturate este asociat cu un risc mai mare de boli cardiovasculare.
Spre deosebire de uleiul de măsline, care are proprietăți antiinflamatoare, uleiul de palmier poate favoriza inflamația în organism. Studiile au arătat că dietele bogate în grăsimi saturate pot crește nivelul inflamației cronice.
Cultivarea palmierului de ulei este considerată una dintre principalele cauze ale defrișărilor masive din regiunile tropicale. Potrivit unor estimări, aproximativ 50% din defrișările din aceste zone sunt legate de exploatarea pentru ulei de palmier, ceea ce afectează biodiversitatea și contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră.
Pentru reducerea riscurilor asupra sănătății și mediului, specialiștii recomandă utilizarea uleiului de palmier cu moderație și alegerea produselor care conțin ulei de palmier provenit din surse sustenabile. Alternativ, uleiuri precum cel de măsline sau de avocado sunt considerate variante mai sănătoase, având un conținut mai mic de grăsimi saturate și proprietăți benefice asupra organismului.