În noaptea de 25 spre 26 octombrie, R. Moldova va trece la ora de iarnă – moment în care ceasurile se vor da înapoi cu o oră, de la 04:00 la 03:00. Această modificare reprezintă, de fapt, revenirea la fusul orar natural al fiecărei țări și face parte dintr-o măsură aplicată la nivel european, valabilă pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.
Deși câștigăm teoretic o oră de odihnă, organismul nu se adaptează întotdeauna ușor la această modificare bruscă a ritmului biologic. Zilele devin mai scurte, iar lipsa luminii poate influența starea de spirit și echilibrul emoțional, provocând uneori oboseală, somnolență sau lipsă de energie. „Recomand practica de automonitorizare zilnică: puteți să vă creați un calendar al dispoziției pentru a observa evoluția stării de energie și a tonului gândurilor”, recomandă psihologa Doina Chiosa.
Doina Chiosa susține că trecerea la ora de iarnă aduce câteva schimbări în organism, dar fiecare le percepe individual și diferit.
„Noi avem și niște convingeri sociale precum că oboseala de toamnă nu e doar biologică, ci și întreținută de interpretarea colectivă și convingerea socială că vremea rece este egală cu lipsa de energie – «Iar vine frigul, iar n-am energie.» Adevărul este că dacă am depăși aceste convingeri cognitive, corpul nu ar mai reacționa atât de repede”, explică aceasta.
De ce vârstnicii și copiii resimt cel mai puternic trecerea la ora de iarnă?
Psihologa susține că vârstnicii și copiii resimt cel mai puternic trecerea la ora de iarnă, pentru că aceștia se bazează mai mult pe rutină pentru reglarea emoțională, iar orice perturbare le poate amplifica anxietatea.
„Expunerea redusă la lumină naturală influențează atenția și dispoziția la copii, mai ales în medii urbane, fiindcă încep să petreacă mai mult timp în încăperi și nu se prea expun la soare. Recomand să verificați nivelul vitaminei D în corp pentru a putea întreține nivelul optim al acesteia, care este vitamină indispensabilă în reglarea stării de bine.”
Părinții care își mențin calmul și rutina le oferă copiilor un exemplu stabil. Potrivit specialistei, explicațiile simple despre schimbarea orei, cum ar fi „acum se face noapte mai repede, dar ne putem juca mai mult dimineața”, și educația emoțională activă facilitează adaptarea. „Dacă părintele își menține calmul și rutina, copilul îi va urma exemplul. Probabil ați auzit de sintagma «Copilul nu face ceea ce îi spui, face ceea ce vede la tine», deci sunteți principalul exemplu de unde copii învață și își atribuie comportamente și obiceiuri.”
„Încercați să mutați obiceiurile zilnice cu 10–15 minute mai devreme decât o făceați de obicei”
Sezonul rece aduce adesea o stare de nostalgie sau melancolie, iar epuizarea pe care o simțim nu este întotdeauna doar fizică. Atunci când apar gânduri precum „nu mai pot” sau „nimic nu are sens”, oboseala are și o componentă emoțională, cognitivă. Psihologa atrage atenția că atunci când retragerea devine izolatoare și apare pierderea interesului pentru activitățile zilnice, este important să cerem ajutor de specialitate – consiliere psihologică sau psihoterapie.
„Recomand practica de automonitorizare zilnică: puteți să vă creați un calendar al dispoziției pentru a observa evoluția stării de energie și a tonului gândurilor.”
Potrivit specialistei, mișcarea fizică regulată este cel mai eficient antidepresiv natural, uneori chiar mai benefic decât tratamentele medicamentoase ușoare. Ea explică faptul că autoreglarea emoțională se bazează pe menținerea unui echilibru interior printr-un stil de viață sănătos, care constă în respectarea rutinei zilnice, somn odihnitor și o alimentație adaptată sezonului rece, cu mese calde și alimente bogate în triptofan (aminoacid esențial, care trebuie furnizat organismului prin alimentație, deoarece corpul nu îl poate sintetiza; se găsește în carnea de curcan, ouă, produse lactate, semințe și nuci, n.r.). Aceste practici susțin buna dispoziție și energia organismului.
Odată cu venirea sezonului rece și schimbarea orei, specialiștii în psihologie recomandă introducerea unor tehnici simple de adaptare și autoreglare emoțională. Exercițiile de respirație, relaxarea progresivă sau practicile de mindfulness (exerciții pentru a fi prezent și conștient de gânduri, emoții și senzații, fără a le judeca, n.r.) ajută la reglarea bioritmului și la menținerea echilibrului interior.
„Încercați să mutați obiceiurile zilnice cu 10–15 minute mai devreme decât o făceați de obicei. De exemplu, dacă obișnuiați să vă culcați în timpul orei de vară la ora 23:00, acum încercați să fiți în pat cu 15 minute mai devreme, iar următoarea perioadă – încă cu câteva minute mai devreme. Astfel, schimbarea se face blând, iar corpul se deprinde mai repede”, explică Doina Chiosa.
Pentru menținerea stării de bine, la fel de importante sunt și obiceiurile mentale sănătoase precum recunoștința, menținerea legăturilor sociale și stabilirea unor obiective mici și realizabile. Specialista menționează că toamna este „o perioadă potrivită pentru reflecție, introspecție și regenerare interioară”.
De ce se schimbă ora?
Scopul schimbării orei este ca oamenii să adapteze activitățile zilnice la lumina naturală, care iarna este mai redusă. Astfel, diminețile devin mai luminoase, chiar dacă serile se întunecă mai devreme.
La nivel mondial, aproximativ 40% dintre țări folosesc sistemul schimbării orei. Această ajustare este importantă pentru sincronizarea programelor internaționale: transport, tranzacții financiare sau activități sociale. Chiar dacă pentru unii pare doar o regulă birocratică, menținerea unui fus orar comun face ca lucrurile să funcționeze mai bine între state.
În ultimii ani, această practică a stârnit multe discuții. Specialiștii avertizează că schimbarea poate perturba ritmul circadian, ceea ce duce la oboseală, tulburări de somn sau chiar riscuri pentru sănătatea inimii. Tocmai de aceea, tot mai multe voci susțin renunțarea la acest obicei.
Există deja inițiative legislative în mai multe țări, inclusiv în Statele Unite, pentru a elimina schimbarea orei de două ori pe an. Unele state vor să rămână permanent la ora standard, altele – la ora de vară. Scopul acestor măsuri este să reducă efectele negative asupra sănătății și să simplifice viața de zi cu zi.
Deși Uniunea Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei încă din 2018, decizia finală a fost amânată. Pe 26 martie 2019, Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la schimbarea sezonieră a orei, însă Consiliul Uniunii Europene încă nu a examinat această decizie și, respectiv, propunerea nu a fost adoptată și nu a intrat în vigoare. În luna octombrie 2021, și Guvernul R. Moldova a aprobat un aviz la proiectul de lege privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. Totuși, R. Moldova nu a renunțat la schimbarea orei întrucât Consiliul European nu a votat această măsură.
Oficial, trecerea la ora de iarnă se face în ultima duminică din octombrie. Trecerea la ora de vară are loc la o săptămână după echinocțiul de primăvară, care se întâmplă pe 20 martie, când ziua este egală cu noaptea.
