Ultimul raport lansat la sfârșitul lunii ianuarie 2026 de organizația Pesticide Action Network Europe (PAN Europe), în colaborare cu organizații din 13 state europene, arată că majoritatea merelor comercializate în Europa conțin un „cocktail” de pesticide.
Potrivit studiului, 85% dintre probele analizate conțineau mai mult de un reziduu de pesticid. În multe țări, cercetătorii nu au identificat niciun măr convențional fără urme multiple de substanțe chimice.
În medie, merele testate în Europa conțin trei reziduuri diferite de pesticide. Cele mai ridicate niveluri au fost înregistrate în Luxemburg, unde un măr conține, în medie, cinci substanțe active diferite. În Croația și Ungaria, media este de patru reziduuri per probă.
Raportul evidențiază și cazuri în care au fost identificate până la șapte reziduuri diferite într-un singur măr, în Luxemburg și Republica Cehă. La polul opus se află Danemarca, unde doar un singur eșantion din cinci analizate conținea mai mult de un pesticid.
Autorii studiului atrag atenția că, în prezent, la nivel european nu există o reglementare specifică privind prezența simultană a mai multor reziduuri de pesticide în alimente. Potrivit raportului, procesul de reglementare este blocat de două decenii la nivelul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
Organizațiile implicate solicită autorităților europene să revizuiască cadrul legislativ și să introducă norme care să țină cont de efectul cumulativ al pesticidelor asupra sănătății consumatorilor.

Reacția președintelui cultivatorilor de fructe din Luxemburg
Jean-Claude Müller, președintele Asociației Naționale a Cultivatorilor de Fructe, afirmă că declarațiile potrivit cărora merele ar reprezenta un risc pentru copii sunt defăimătoare, susținând că reziduurile de pesticide detectate sunt minime, reglementate și sigure, transmite RTL Today.
Müller a respins ferm sugestia că pomicultorii ar pune în pericol sănătatea copiilor, calificând astfel de afirmații drept profund înșelătoare. El a susținut că asemenea acuzații echivalează chiar cu „defăimarea unei întregi profesii” care, în opinia sa, își desfășoară activitatea onest, responsabil și în conformitate cu reglementările în vigoare.
Potrivit lui Müller, reziduurile identificate se situează mult sub nivelurile considerate nocive. El a subliniat că tehnicile moderne de analiză sunt extrem de sensibile și pot detecta urme infime, fără ca acestea să fie neapărat dăunătoare.
Pesticide extrem de toxice, prezente în majoritatea merelor testate
Potrivit raportului, 71% dintre merele testate conțin reziduuri din lista celor mai toxice pesticide din Uniunea Europeană, așa-numitele „Substanțe candidate pentru substituire”. Statele membre ar fi trebuit să elimine treptat aceste substanțe încă din 2011, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Printre pesticidele identificate frecvent pe mere se numără difenoconazolul și pirimicarbul, care, potrivit autorilor, ar fi trebuit interzise deoarece există alternative disponibile.
Raportul atrage atenția și asupra proprietăților toxice ale acestor substanțe, în special asupra neurotoxicității — asociată, de exemplu, cu boala Parkinson sau cu scăderea coeficientului de inteligență ca urmare a expunerii înainte și după naștere. Conform datelor, 36% dintre merele analizate conțineau cel puțin un reziduu de pesticid cu potențial neurotoxic, precum acetamiprid sau deltametrin.
În unele țări, expunerea la pesticide neurotoxice este descrisă drept sistematică — de exemplu, în Croația, toate cele trei probe analizate au conținut astfel de reziduuri. În alte state, însă, nu au fost identificate pesticide neurotoxice în probele testate, cum este cazul Danemarcei, Franței, Luxemburgului și Țărilor de Jos.

Principiul substituției, aplicat doar pe hârtie
În 2009, Uniunea Europeană a armonizat și a îmbunătățit sistemul de autorizare a pesticidelor la nivelul statelor membre. A fost introdusă o nouă clasificare — „Substanțe candidate pentru substituire” (CFS) — care vizează pesticidele considerate deosebit de toxice și care ar trebui eliminate cu prioritate atunci când există alternative disponibile.
În teorie, aplicarea corectă a acestei obligații ar trebui să ducă la reducerea prezenței acestor substanțe în alimente. Totuși, un raport anterior al PAN Europe arată că, în ultimul deceniu, prezența substanțelor candidate pentru substituire în alimentele din Europa este în creștere. Organizația susține că neaplicarea principiului substituției a fost semnalată Comisiei Europene, însă fără a genera schimbări concrete.
La nivel național, deși statele membre au obligația legală de a evalua existența unor alternative mai sigure înainte de a autoriza sau reînnoi autorizația unui pesticid, această cerință nu este respectată în practică. Potrivit raportului, autoritățile autorizează sau reînnoiesc în mod sistematic produsele finale, fără o evaluare reală a opțiunilor disponibile.
