Sarea este esențială pentru organism, dar consumul în exces poate duce la probleme de sănătate. Conform unui studiu publicat de Ministerul Sănătății, moldovenii consumă aproximativ de două ori mai multă sare decât limita zilnică considerată sănătoasă. Medicul nutriționist Sergiu Munteanu subliniază că un consum excesiv de sare este asociat cu riscuri semnificative pentru sănătatea cardiovasculară și alte afecțiuni cronice, iar sursele ascunse de sare din alimentele procesate reprezintă o problemă majoră.
Medicul nutriționist Sergiu Munteanu subliniază că deși este bine cunoscut faptul că sarea este un factor important în alimentație, un risc considerabil îl reprezintă alimentele procesate, care pot conține cantități mari de sodiu, chiar și atunci când nu avem senzația unui gust sărat.
„Cantitățile mari de sare ascunse în produsele industriale sunt o problemă serioasă, iar consumul lor excesiv poate afecta sănătatea pe termen lung”, explică Munteanu.
Un studiu realizat în R. Moldova în 2018, coordonat de Ministerul Sănătății, a relevat faptul că moldovenii consumă în medie aproximativ 11 grame de sare pe zi în mediul rural și 10 grame de sare pe zi în mediul urban. Această valoare este de două ori mai mare decât limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este de 5 grame pe zi pentru o persoană sănătoasă.
„Mai mult, pentru persoanele care suferă de hipertensiune arterială, afecțiuni cardiovasculare sau renale, aportul de sare nu ar trebui să depășească 2-3 grame pe zi”, explică medicul Sergiu Munteanu.
Doctorul a subliniat faptul că sarea nu se găsește doar în alimentele evident sărate, cum ar fi brânza sau murăturile, ci și în produsele dulci, cum ar fi cele de patiserie și cofetărie, chiar și în pâine. În prezent, cercetările confirmă că un consum zilnic mai mare de 5 grame de sare crește riscul de hipertensiune arterială, o afecțiune care poate duce la complicații grave, inclusiv la accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă.
Grupurile de risc
Există grupuri de persoane care sunt mult mai susceptibile la efectele nocive ale excesului de sare, potrivit medicului:
- Persoanele cu hipertensiune arterială: acestea sunt cele mai vulnerabile, deoarece sodiul poate agrava tensiunea arterială deja ridicată, crescând semnificativ riscul de complicații cardiovasculare;
- Vârstnicii: pe măsură ce îmbătrânim, capacitatea organismului de a procesa sodiul scade, ceea ce poate duce la o acumulare periculoasă de sare în corp;
- Persoanele cu afecțiuni renale: rinichii sunt responsabili pentru eliminarea sodiului din organism. În cazul celor care suferă de afecțiuni renale, acest proces este mult mai lent, ceea ce poate duce la retenția de sodiu și la riscuri suplimentare pentru sănătate;
- Femeile însărcinate: consumul excesiv de sare în timpul sarcinii poate crește riscul de hipertensiune gestațională, care poate afecta atât mama, cât și fătul;
- Copiii și adolescenții: obiceiurile alimentare formate din copilărie au un impact semnificativ asupra sănătății pe termen lung.
De asemenea, medicul vorbește despre un aspect adesea neglijat – legătura între consumul excesiv de sare și riscul retenției de apă în organism, care pune o presiune suplimentară asupra inimii și rinichilor. Conform specialistului, atunci când consumi prea multă sare, rinichii rețin mai multă apă pentru a dilua concentrația de sodiu din sânge, ceea ce poate duce la o senzație de balonare și la creșterea temporară a greutății.
„O cantitate prea mare de sare forțează organismul să rețină apă, ceea ce poate duce la umflături și la un stres suplimentar asupra sistemului circulator”, spune Munteanu.
Recomandările medicului nutriționist
Sergiu Munteanu recomandă o serie de măsuri pentru a reduce consumul de sare și a preveni riscurile asociate:
- Gătitul acasă: atunci când gătim acasă, avem control total asupra cantității de sare folosite. Înlocuirea sării cu alte condimente naturale, precum ierburi și condimente, pentru a da gust mâncării;
- Atenție la etichetele produselor procesate: produsele procesate și fast-foodul sunt surse ascunse de sare. Citirea etichetelor este esențială pentru a identifica conținutul de sodiu;
- Monitorizarea aportului de sare: medicul subliniază că este important ca toată lumea, nu doar cei din grupurile de risc, să monitorizeze aportul de sare, în special pe termen lung;
- Consultarea unui specialist: persoanele care au condiții preexistente, cum ar fi hipertensiunea arterială sau afecțiunile renale, trebuie să urmeze un plan alimentar personalizat, stabilit de un nutriționist, pentru a evita riscurile.
Există diferențe între tipurile de sare?
Medicul nutriționist explică și diferențele dintre tipurile de sare, subliniind că în ciuda diversității acestora, toate au un impact nutrițional similar, având în principal conținut de clorură de sodiu (NaCl).
„Indiferent că vorbim despre sare de bucătărie, sare de mare, sare de Himalaya sau sare vulcanică, acestea sunt, în esență, compuse în proporție de 99% din aceleași substanțe – sodiu și clor”, a spus Munteanu.
Deși tipurile de sare diferă prin impuritățile conținute (cum ar fi oxizii, mineralele sau alte elemente care dau culori distincte, precum oxidul de fier din sarea de Himalaya sau carbonul din sarea vulcanică), aceste impurități nu au un impact semnificativ asupra sănătății, având în vedere că organismul nu poate absorbi în mod eficient aceste minerale, explică Munteanu.
„Cea mai mare problemă este că multe dintre aceste produse, precum sarea de Himalaya și altele, sunt promovate ca fiind superioare, dar, din punct de vedere nutrițional, diferențele nu există între ele și sarea simplă de bucătărie”, a adăugat Munteanu.
Cât despre sarea iodată, medicul afirmă că aceasta este recomandată în special pentru prevenirea deficienței de iod, mai ales în regiunile unde acest mineral este deficitar în apă. Totuși, medicul a subliniat că iodul din sare se pierde rapid, mai ales dacă pachetul rămâne deschis o perioadă, deoarece iodul este un element volatil.
„Cianura” din sare
În privința sării de bucătărie, medicul a amintit și de un mit care circulă pe internet, legat de utilizarea ferocianurii de potasiu (care mai este numit cianură) – un agent antiaglomerant folosit în sarea de bucătărie pentru a preveni formarea cristalizarea acesteia.
„Este un compus sigur, care nu are efecte toxice asupra organismului, decât în cantități foarte mari, de exemplu dacă consumi 10 kilograme de sare, dar care se transformă în substanță toxică doar la o temperatură de 400 °C”, a explicat el, subliniind că miturile legate de „cianura” din sare sunt nefondate.
Sarea îngrașă?
Conform medicului nutriționist Sergiu Munteanu, sarea în sine nu are un impact direct asupra greutății corporale. Totuși, alimentele procesate care conțin cantități mari de sare pot contribui indirect la creșterea în greutate. Sarea este adesea folosită în produsele procesate pentru a le spori gustul și a le prelungi termenul de valabilitate. Ulterior, aceasta poate influența apetitul, făcându-ne să dorim mai mult din alimentele sărate sau procesate. Multe dintre aceste alimente sunt bogate în calorii goale (care nu oferă nutrienți esențiali) și pot contribui astfel la un aport caloric mai mare, ceea ce poate duce la creșterea în greutate în timp.