Fumatul, hipertensiunea arterială și un tip de ritm cardiac neregulat cunoscut sub denumirea de fibrilație atrială ar putea fi principalii factori de risc care duc la invaliditate severă sau deces după un accident vascular cerebral (AVC), sugerează un nou studiu. Există și alți factori de risc care au fost asociați cu un risc crescut de AVC, dar impactul lor asupra probabilității decesului sau invalidității severe a fost mai mic. Aceștia includ diabetul, colesterolul ridicat, consumul de alcool, lipsa exercițiilor fizice, obiceiurile alimentare nesănătoase, stresul și excesul de grăsime corporală în jurul abdomenului, potrivit specialiștilor de la Everydayhealth.
„Rezultatele noastre subliniază importanța controlării hipertensiunii arteriale — care este cel mai important factor de risc modificabil pentru accidentul vascular cerebral la nivel global — alături de gestionarea fibrilației atriale și evitarea fumatului”, spune autoarea principală a studiului, Catriona Reddin, de la Universitatea din Galway, Irlanda.
Factorii care cresc riscul unui accident vascular cerebral sever
Studiul a inclus aproape 27.000 de adulți cu vârsta medie de 62 de ani, dintre care jumătate au avut un accident vascular cerebral. Dintre cei care au suferit un accident vascular cerebral, aproximativ 4.850 au avut un AVC sever, definit de studiul ca fiind incapacitatea de a merge sau de a îndeplini sarcini zilnice, cum ar fi mâncatul sau îmbrăcatul, fără ajutor, până la deces.
Persoanele cu hipertensiune arterială aveau de peste trei ori mai multe șanse să sufere un accident vascular cerebral sever decât cei fără hipertensiune, conform rezultatelor studiului publicate în revista Neurology.
Fibrilația atrială, o tulburare de ritm cardiac care poate provoca un bătăi neregulate și rapide ale inimii, era asociată cu un risc de patru ori mai mare de accident vascular cerebral sever, în timp ce fumatul era legat de un risc aproape dublu.
Unul dintre motivele pentru care hipertensiunea arterială poate avea un impact mai mare asupra riscului de deces și invaliditate este tipul de accident vascular cerebral pe care îl poate provoca, spune Joshua Z. Willey, profesor de neurologie la Columbia University Irving Medical Center din New York.
„În cazul hipertensiunii, aceasta este o cauză majoră a accidentelor vasculare cerebrale hemoragice, care tind să fie mai severe și au o mortalitate mai mare”, a declarat Dr. Willey.
Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de ruperea unui vas de sânge în creier și este mult mai rar decât accidentul vascular cerebral ischemic, care apare atunci când un cheag sau o depunere de grăsime blochează fluxul de sânge către creier.
Cel mai bun mod de a preveni un accident vascular cerebral este un stil de viață sănătos
Cercetătorii s-au concentrat doar pe factorii de risc modificați, cei asupra căror oamenii au potențialul de a interveni pentru a-și reduce riscul de accident vascular cerebral sever. Ei nu au analizat cauzele comune ale accidentului vascular cerebral sever, cum ar fi bolile pulmonare obstructive cronice sau anumite tipuri de cancer, potrivit studiului, potrivit Everydayhealth.
Totuși, concluziile studiului oferă dovezi noi despre importanța concentrării pe factorii de risc modificați ca o modalitate nu doar de a preveni accidentul vascular cerebral, ci și de a minimiza daunele pe care aceste evenimente le pot provoca, spune Trudy Gaillard, profesor asociat și cercetător în domeniul disparităților de sănătate la Florida International University din Miami, care nu a fost implicat în acest studiu.
„Cel mai important lucru pe care o persoană îl poate face pentru a-și reduce riscul de accident vascular cerebral este să își gestioneze și controleze condițiile de sănătate cronice. Este important să colaborezi îndeaproape cu medicii tăi de îngrijire primară pentru a controla acești factori de risc modificați”, susține Dr. Gaillard.
Administrarea medicamentelor pentru controlul hipertensiunii arteriale și utilizarea anticoagulantelor pentru tratarea fibrilației atriale pot reduce semnificativ riscul de accident vascular cerebral, potrivit lui Willey.
Același lucru este valabil și pentru renunțarea la fumat, efectuarea a 30 de minute pe zi de activitate fizică moderată, cum ar fi o plimbare rapidă, și adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă, precum o dietă care pune accent pe proteine slabe, cereale integrale și legume proaspete, conform recomandărilor specialiștilor.
Sursă articol&foto: www.everydayhealth.com