În ultimii ani, controversa legată de efectele consumului de ouă și carne roșie asupra sănătății a devenit tot mai populară, mai ales în ceea ce privește colesterolul. Mult timp, aceste alimente au fost asociate cu creșterea colesterolului LDL („colesterolul rău”), considerându-se că acest lucru crește riscul de boli cardiovasculare. Totuși, cercetări recente au pus sub semnul întrebării această relație directă, sugerând că impactul este mai complex decât se credea anterior. Nutriționista spaniolă Paloma Quintana și-a împărtășit cunoștințele cititorilor La Vanguardia, dar și urmăritorilor săi pe rețelele sociale.
Într-una dintre cele mai recente postări ale sale, nutriționista a mărturisit că a consumat uneori patru, cinci sau chiar șase ouă pe zi. „Întotdeauna am avut colesterolul în limite normale și nu s-a întâmplat absolut nimic. Deci, nu, colesterolul alimentar nu este o problemă”, a explicat ea. Această afirmație este susținută de studii recente care arată că acest colesterol prezent în alimente are un impact minim asupra nivelurilor de colesterol din sânge pentru majoritatea oamenilor.
De asemenea, nutriționista are o opinie clară în privința consumului de carne roșie și ouă: „Când se spune că carnea roșie este dăunătoare, acest lucru se bazează pe studii care analizează consumul de carne procesată sau gătită excesiv pe grătar. Însă noi nu o consumăm mereu în aceste condiții. În plus, ouăle sunt esențiale – albușul oferă proteine de înaltă calitate, iar gălbenușul este o adevărată comoară nutrițională. Mai mult, colesterolul din gălbenuș nu afectează colesterolul din sânge atât de mult pe cât se crede”, explică Quintana.
Pentru ea, multe dintre alegerile alimentare pe care oamenii le fac din frica colesterolului sunt greșite. „A alege rondele de orez din supermarket, care sunt practic aer, în locul câtorva felii de șuncă sau a unor ouă jumări doar pentru că acestea conțin colesterol, este o decizie care afectează sănătatea. Această frică de colesterol este mai dăunătoare decât colesterolul în sine. Colesterolul alimentar nu este problema reală”, susține Quintana.
Postul intermitent
Paloma Quintana a vorbit de mai multe ori despre beneficiile postului intermitent, o practică ce presupune extinderea perioadei în care nu se consumă alimente, evitând mâncatul continuu pe parcursul zilei. În Spania, este obișnuit ca oamenii să ia micul dejun la scurt timp după ce se trezesc, însă postul intermitent propune o fereastră mai lungă de timp fără aport alimentar.
„De exemplu, dacă se ia cina devreme, pe la ora 20:00, micul dejun poate fi servit la ora 08:00 dimineața sau chiar mai târziu, realizând astfel un post de 12-14 ore. Nu este vorba de reducerea meselor la doar două pe zi, ci de adoptarea unei abordări mai organizate”, explică nutriționista.
„Postul intermitent este un instrument excelent pentru îmbunătățirea sănătății și simplificarea rutinei zilnice. Nu este vorba doar despre a mânca mai puțin, ci despre a mânca mai bine, în momentele potrivite, oferindu-i corpului pauza digestivă de care are nevoie și îmbunătățind sensibilitatea metabolică. Prin două mese nutritive pe zi și eliminarea gustărilor frecvente, ne putem simți mai bine și mai echilibrați, fără grija constantă legată de ce să mâncăm la fiecare oră”, explică Quintana.
Este esențial ca mesele din timpul postului intermitent să fie echilibrate și nutritive, pentru a evita senzația de foame excesivă. Nu este vorba doar de a nu mânca, ci de a asigura corpului energia necesară. Postul intermitent aduce beneficii importante pentru sănătate, cum ar fi îmbunătățirea sensibilității la insulină, reglarea metabolismului și oferirea unui repaus sistemului digestiv.
„În plus, postul intermitent ajută la simplificarea vieții, eliminând nevoia constantă de a ne gândi la ce să mâncăm și prevenind gustările nesănătoase. Dacă mesele sunt bine organizate, este posibil să avem doar două mese pe zi, care să fie suficient de nutritive pentru a ne menține sănătatea și a evita creșterea constantă a insulinei cauzată de gustările frecvente”, explică nutriționista.