Unii oameni care renunță la carne au raportat efecte neplăcute atunci când revin la consumul acesteia. Poate corpul să uite cum să digere carnea? Este o întrebare la care a încercat să răspundă o anchetă BBC, dat fiind faptul că multă lume încearcă să renunțe complet la carne dar unii dintre cei care încearcă revin asupra deciziei și o reintroduc, uneori în proporție mai limitată, transmite G4Food.
Reducerea consumului de carne este una dintre cele mai simple modalități de a diminua amprenta de carbon, indică tot mai multe date în ultimii ani. Totodată, limitarea consumului de carne poate surveni și din rațiuni nutriționale.
În Marea Britanie scade consumul de carne
Dacă toată populația Regatului Unit ar adopta o dietă cu un consum redus de carne, limitându-se la mai puțin de 50 g pe zi, s-ar economisi o cantitate de carbon echivalentă cu eliminarea a opt milioane de mașini din trafic, arată unele cercetări. Datele guvernului britanic arată un consum de carne în scădere – între 1980 și 2022, consumul de vită, porc și miel a scăzut cu 62%. Motivele invocate variază, având mai degrabă legătură cu creșterea prețului decât cu preocupările ecologice, cert e că tot mai mulți oameni experimentează eliminarea cărnii din alimentație.
Dar dacă renunți la carne pentru o perioadă lungă, îți afectează acest lucru capacitatea de a o digera? Vegetarienii și veganii postează uneori pe rețelele sociale întrebări despre posibilitatea ca revenirea la carne să provoace dureri de stomac, balonare și alte simptome. Alții povestesc propriile experiențe practice, uneori neplăcute.
Dincolo însă de situațiile reale și propriile experiențe, nu există prea multe cercetări privind posibilitatea ca consumul de carne după o pauză îndelungată să declanșeze probleme digestive, spune Sander Kersten, profesor de nutriție la Universitatea Cornell din SUA. „Lipsa dovezilor nu înseamnă că fenomenul nu există, ci doar că nu a fost studiat,” explică el.
Carnea este mai ușor de digerat decât fibrele vegetale
Totuși, din punct de vedere biologic, nu este atât de plauzibil ca organismul să își piardă în timp capacitatea de a digera carnea. Carnea este, în general, ușor de digerat, spre deosebire de fibrele din fructe, legume și leguminoase. Pentru descompunerea tuturor acestor alimente, corpul are nevoie de ajutorul microbiomului intestinal, ale cărui microorganisme produc enzimele necesare digestiei.
Mai mult, enzimele utilizate pentru digestia proteinelor vegetale sunt aceleași cu cele folosite pentru digestia proteinelor din carne. Aceste enzime recunosc și descompun anumite legături chimice din proteine. Indiferent dacă provin din plante sau din animale, proteinele sunt alcătuite din aminoacizi. Enzimele le pot descompune, indiferent de sursă.
Acest proces este diferit în cazul lactozei, zahărul din laptele animal. Pentru a digera lactoza, organismul are nevoie de o enzimă specifică numită lactază, iar persoanele care nu produc suficientă lactază devin intolerante la lactoză și pot suferi de probleme digestive după consumul de produse lactate.
În schimb, în cazul proteinelor din carne, nu are sens să ne gândim că organismul ar putea înceta să producă enzimele necesare pentru digestia unui hamburger – ele sunt mereu prezente, descompunând orice proteină consumată, fie că provine din mazăre, soia sau carne de vită, explică Kersten.
Microbiomul se modifică în funcție de dietă
Totuși, nu trebuie uitat că microbiomul intestinal uman se schimbă și se adaptează în funcție de dieta „gazdei” sale. Uneori, acest lucru înseamnă că anumite tipuri de bacterii se modifică; alteori, microbii încep să producă alte tipuri de enzime. Deși există diferențe între microbiomul omnivorilor și cel al vegetarienilor sau veganilor, acestea nu par a fi radicale, atâta timp cât omnivorii consumă o varietate mare de plante, indică cercetările ultimilor ani.
Însă, microbiomul se poate modifica rapid ca răspuns la schimbările alimentare. Un studiu a arătat că, atunci când participanții au trecut la o dietă exclusiv bazată pe produse animale, microbiomul lor s-a schimbat într-o singură zi (dar a revenit rapid la starea inițială după încheierea experimentului). Subiecții au fost încurajați să raporteze orice disconfort, dar niciun simptom nu a fost menționat în studiu.
Dacă există un risc digestiv major, acesta este mai degrabă legat de consumul brusc de cantități mari de fibre după o pauză îndelungată. Este mai bine să faci astfel de schimbări treptat. „În funcție de tipul de fibre, poți avea reacții destul de puternice,” explică Kersten. Pe scurt, teama că organismul ar putea uita cum să digere carnea nu ar trebui să îți afecteze planurile de a prelungi o eventuală perioadă fără carne. Dacă ai avut probleme digestive după ce ai mâncat carne pentru prima dată după mult timp, este puțin probabil ca pierderea enzimelor să fie cauza, deși acest fenomen rămâne insuficient studiat, spune Kersten.