Opt din zece europeni au în organism cel puțin două pesticide, iar la copii, concentrațiile sunt și mai mari, potrivit unui studiu amplu realizat între 2014 și 2021 în cinci țări europene de către Inițiativa Europeană de Biomonitorizare Umană (HBM4EU). Cercetătorii au găsit în total 46 de pesticide diferite și metaboliții lor în probele analizate.
Erbicidele sunt un tip de pesticide, alături de insecticide și fungicide, iar efectele lor asupra sănătății se suprapun adesea cu cele ale altor pesticide, deoarece multe studii nu le analizează separat.
La nivel european, utilizarea totală de pesticide este estimată la aproximativ 350.000 de tone anual, cele mai mari volume fiind înregistrate în Germania, Franța, Spania și Italia. Studiul a mai arătat că peste 90% dintre participanți aveau în organism urme de piretroizi și clorpirifos, acesta din urmă fiind între timp interzis în Uniunea Europeană din cauza efectelor toxice asupra sistemului nervos. Expunerea la glifosat și la principalul său metabolit, acidul aminometilfosfonic (AMPA), a fost la fel de larg răspândită, deși în concentrații mai scăzute.
Cum ajung pesticidele în corpul uman
Pesticidele ajung în farfurie aproape la fiecare masă. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a identificat reziduuri în orez (în 6,7% dintre probe nivelurile depășeau limitele admise), în fasole uscată (4,9%) și aproape în toate fructele și legumele analizate.
Pesticidele sunt prezente și în apa potabilă. În Danemarca, între anii 2015 și 2019, 41% dintre gospodării au avut pesticide în apa de la robinet, iar în Irlanda problema a fost identificată în 4,5% dintre sursele de apă potabilă. Un studiu realizat în Țările de Jos a descoperit șapte pesticide care depășeau limitele admise în apa potabilă, substanțe care nici măcar nu erau monitorizate de rutină. Expunerea are loc inclusiv prin aer. Concentrațiile din aer cresc destul de mult în perioadele de pulverizare agricolă, iar persoanele care locuiesc în apropierea terenurilor cultivate sunt cele mai expuse. Un studiu realizat în Idaho, SUA, pe femei însărcinate a arătat că cele care trăiau la mai puțin de 500 de metri de terenuri tratate cu glifosat aveau niveluri mult mai ridicate ale substanței în urină.
Lucrătorii agricoli aduc pesticide acasă pe haine, iar familiile lor sunt astfel expuse indirect. Studiile au demonstrat că fermierii care nu poartă mănuși când manipulează erbicide au concentrații mai mari de substanțe toxice în organism.
Glifosatul, un erbicid controversat
Glifosatul este substanța activă din Roundup, cel mai vândut erbicid din lume. Funcționează prin blocarea unei enzime de care plantele au nevoie ca să producă proteine necesare creșterii. Problema e că Roundup conține și alte substanțe care ajută erbicidul să pătrundă în plante. Cercetătorii spun că acești co-formulanți pot fi mai toxici decât glifosatul în sine, dar autoritățile îi verifică rar pentru că nu sunt considerați ingrediente active.
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a clasificat glifosatul ca fiind probabil cancerigen pentru oameni, în 2015. Decizia s-a bazat pe studii care au scos la iveală o asociere cu limfomul non-Hodgkin.
Potrivit unui studiu din 2019, există reziduuri de pesticide în 83% dintre probele de sol agricol analizate în Europa. Cea mai frecventă combinație a fost cea dintre glifosat și metabolitul său, acidul aminometilfosfonic (AMPA), detectate în 25% dintre probe.
Iată cele mai periculoase efecte asupra sănătații posibile în urma expunerii la pesticide:
Cancerul și bolile cronice
Legătura dintre expunerea la pesticide și apariția cancerului este bine documentată în Europa. Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală din Franța (Inserm) a publicat în 2022 o analiză care arată că expunerea profesională la pesticide crește riscul de leucemie infantilă și de tumori cerebrale la copiii lucrătorilor agricoli.
Studiul AGRICAN, desfășurat în Franța, care a inclus 180.000 de persoane din sectorul agricol, a indicat o incidență mai mare a cancerelor în rândul viticultorilor expuși intens la pesticide. Concluzii similare au fost obținute și într-un studiu realizat în Țările de Jos la peste 120.000 de persoane cu vârste între 55 și 69 de ani, care a identificat asocieri între expunerea la pesticide și cancerele de prostată, de vezică urinară și cerebrale. În cazul cancerului de sân, mai multe cercetări au demonstrat că femeile cu concentrații ridicate de DDE în sânge prezintă un risc crescut de boală, mai ales dacă expunerea a avut loc înainte de vârsta de 14 ani, iar substanțe precum clorpirifos pot favoriza dezvoltarea tumorilor prin perturbarea echilibrului antioxidant al celulelor mamare.
Efectul pesticidelor asupra creierului
Pesticidele atacă sistemul nervos prin mai multe mecanisme diferite. De exemplu, organofosfații și carbamații blochează enzima care descompune acetilcolina, un neurotransmițător implicat în transmiterea semnalelor nervoase. Când această enzimă este inhibată, acetilcolina se acumulează și suprasolicită receptorii nervoși, putând provoca salivare excesivă, tremor, convulsii și, în forme grave, paralizie respiratorie.
Substanțe precum lindanul și endosulfanul acționează asupra receptorilor GABA din creier, care limitează activitatea neuronală. Când acești receptori sunt perturbați, neuronii devin hiperactivi, putând duce la convulsii și leziuni ale ADN-ului cerebral.
Paraquatul, un alt erbicid utilizat frecvent, este considerat un factor de risc pentru boala Parkinson. Provoacă formarea de radicali liberi care distrug neuronii producători de dopamină, iar meta-analizele au arătat că expunerea la această substanță crește riscul de Parkinson cu aproximativ 25%. Expunerea de lungă durată sau combinarea paraquatului cu alte pesticide amplifică pericolul.
Efectele apar și asupra funcțiilor cognitive. Un studiu realizat în Suedia pe aproape o mie de persoane de peste 70 de ani a arătat că nivelurile ridicate de pesticide organoclorurate din sânge erau asociate cu un risc de trei ori mai mare de declin cognitiv. În Franța, lucrătorii din podgorii expuși la pesticide au obținut rezultate mai slabe la testele de memorie și atenție.
Probleme de fertilitate
Bărbații care consumă fructe și legume cu reziduuri mari de pesticide au un număr redus de spermatozoizi și un procent mai mic de spermatozoizi normali morfologic. Femeile care au lucrat cu erbicide în cei doi ani înainte să încerce să rămână însărcinate sunt mai predispuse la infertilitate.
Malformațiile congenitale pot fi o altă consecință a expunerii la astfel de substanțe. Cincisprezece studii realizate în nouă țări europene au indicat că există riscuri mai mari de anomalii urogenitale (cu 30–40% peste media populației) precum și de malformații ale membrelor sau fisuri oro-faciale. Cele mai grave, defecte de tub neural, apar mai frecvent atunci când expunerea la pesticide organoclorurate are loc în primul trimestru de sarcină.
Astm și problemele respiratorii
În Germania, un studiu care a inclus peste 25.000 de femei din sectorul agricol a scos la iveală că utilizarea pesticidelor în ferme era asociată cu astmul alergic. Pesticidele deteriorează mucoasa bronșică, crescând sensibilitatea căilor respiratorii la alergeni.
Diizocianații, folosiți în unele formulări de pesticide, provoacă astm chiar la expuneri minime. Copiii sunt deosebit de vulnerabili.
Cum poate fi redusă expunerea
Există câteva măsuri simple care pot scădea cantitatea de pesticide care ajunge în organism, cum ar fi:
- Alegerea alimentelor ecologice, acolo unde este posibil. Un studiu de mici dimensiuni a arătat că o dietă exclusiv ecologică a redus nivelurile de pesticide din organism în doar șase zile;
- Spălarea riguroasă a fructelor și legumelor: clătirea sub jet de apă, folosirea unei perii pentru legumele cu coajă groasă, îndepărtarea frunzelor exterioare de la salată și varză;
- Diversificarea surselor de hrană, pentru a evita expunerea repetată la aceleași substanțe;
- Utilizarea unor filtre de apă certificate pentru reținerea pesticidelor, mai ales în zonele unde s-au raportat contaminări.
Pentru lucrătorii agricoli și grădinarii amatori, sunt importante și măsuri de protecție directă:
- purtarea de mănuși, îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi;
- evitarea aplicării pesticidelor în zile cu vânt;
- spălarea temeinică a mâinilor și a hainelor după utilizare;
- evitarea consumului de alimente, băuturi sau fumatul în timpul aplicării;
- menținerea copiilor și a animalelor departe de terenurile tratate timp de cel puțin 24 de ore.
De ce sunt copiii mai vulnerabili decât adulții
Copiii sunt mai vulnerabili la expunerea la pesticide decât adulții. Studiul Inițiativei Europene de Biomonitorizare Umană (HBM4EU) a identificat concentrații mai ridicate pentru toate substanțele analizate în probele prelevate de la copii. Vulnerabilitatea este explicată prin mai mulți factori, cum ar fi consumul alimentar mai mare raportat la greutatea corporală, comportamente precum joaca în iarbă și tendința de a duce frecvent mâna la gură.
Cercetările desfășurate în New York, SUA, pe 224 de mame însărcinate și copiii lor au arătat că expunerea în primul trimestru de sarcină la DDE, un metabolit al DDT, pesticid interzis de decenii, dar încă prezent în mediu, afectează dezvoltarea psihomotorie a bebelușilor.
Un alt studiu, realizat în California pe familii de fermieri, a constatat probleme de dezvoltare cognitivă la copiii de doi ani expuși prenatal la organofosfați.
O altă cercetare reprezentativă la nivel național în Statele Unite ale Americii, care a inclus aproape 1.200 de copii, a detectat în urină metaboliți de pesticide asociați cu ADHD (tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate). Copiii cu niveluri mai ridicate aveau și o probabilitate mai mare de a primi acest diagnostic.
Efectele devin vizibile și mai târziu, la vârsta școlară. Copiii născuți din mame care au lucrat cu pesticide au prezentat întârzieri de dezvoltare de până la doi ani în coordonarea motorie, memoria vizuală și performanțele vizuospațiale. În Franța, un studiu realizat pe peste 3.400 de femei însărcinate din Bretania a identificat efecte negative asupra creșterii craniene la copiii de trei ani ai mamelor expuse la pesticide în timpul sarcinii.