Un nou raport arată că microplasticele pot ajunge în corpul nostru din numeroase surse cotidiene, unele neașteptate. Dr. Heather Leslie, cercetătoarea care a descoperit pentru prima dată microplastice în sângele uman, descrie situația ca fiind o „furtună de microplastice”, cauzată de moduri de expunere încă insuficient înțelese, transmite Euronews.
Studiul evidențiază riscuri potențiale din echipamentele medicale pentru bebelușii prematuri, jucăriile pentru copii și chiar vopseaua.
De la implanturi mamare la tuburi de hrănire: microplasticele în spitale
Raportul Exploring Everyday Microplastic Exposures, realizat de Plastic Soup Foundation și The Flotilla Foundation, analizează amploarea expunerii la microplastice în viața de zi cu zi. Aceste particule pot afecta sănătatea, deoarece se acumulează în organe și pot crește riscul de inflamații, deteriorarea celulelor, cancer și probleme cardiovasculare.
Bazat pe peste 350 de studii științifice, raportul identifică cinci domenii principale de expunere: mediul exterior, spațiile interioare, produsele pentru copii, sistemul medical și produsele de îngrijire personală, precum și alimentele și băuturile.
În spitale, microplasticele pot pătrunde în organism prin diverse dispozitive și tratamente. În sălile de operație s-au înregistrat până la 9 258 de particule pe metru pătrat într-o singură tură. Printre sursele identificate se numără cateterele cardiace, implanturile mamare din silicon, implanturile ortopedice și perfuziile intravenoase.
Un caz îngrijorător este cel al bebelușilor prematuri hrăniți intravenos, care pot primi până la 115 particule de microplastic în 72 de ore, doar din sistemele de perfuzie.
Jucăriile și vopseaua: riscuri din casă
Produsele pentru copii sunt, de asemenea, o sursă importantă. Cărămizile de construcție, saltelele de joacă și alte obiecte pot elibera materiale plastice precum PET, polipropilenă, polietilenă și PVC în mediul înconjurător. Copiii sunt mai expuși decât adulții, deoarece inhalează mai mult aer raportat la greutatea corporală și ingeră mai mult praf în timpul jocului. Și hrana pentru bebeluși poate conține microplastice, între mai puțin de 1 și până la 17 particule per gram, provenite din ambalaje.
Un alt factor surprinzător este vopseaua. Multe tipuri conțin plastic, iar în timp, prin uzură sau curățare, eliberează microplastice. Se estimează că un singur strat de vopsea aplicat pe o suprafață de 100 m² poate conține între 17 și 68 de cvadrilioane de particule polimerice.
Tehnologiile climatice ar putea agrava problema
Raportul arată și că unele soluții pentru schimbările climatice ar putea crește expunerea la microplastice. De exemplu, injectarea de aerosoli în stratosferă – o metodă de geoinginerie solară – presupune dispersarea unor cantități mari de particule în atmosferă.
Există deja brevete care descriu eliberarea de particule, inclusiv microplastice, la altitudini de până la 20 km, ceea ce ar putea crea o sursă masivă de poluare cu microplastice. În plus, microplasticele sunt deja prezente în ploaie, provenind din uzura anvelopelor auto, textile sintetice și haine.
Plasticul nu ar trebui să fie soluția pentru orice
Raportul încurajează oamenii să își reducă expunerea prin acțiuni individuale și colective. „Expunerea are loc constant, nu doar din produse evidente, ci și din sisteme și procese la care majoritatea oamenilor nu se gândesc”, explică Leslie.
Problema nu ține doar de deșeuri sau poluare, ci și de materialele integrate în obiectele din jurul nostru, care eliberează constant particule în mediul în care trăim.
Autorii cer factorilor de decizie să adopte măsuri preventive, să accelereze cercetările privind impactul asupra sănătății și să prioritizeze reducerea riscurilor.
Concluzia este clară: atunci când plasticul nu va mai fi soluția pentru aproape orice produs – de la pliculețe de ceai la prosoape și jucării – omenirea va putea reduce semnificativ această „furtună de microplastice”.