Close Menu

    Abonează-te la actualizări

    Obține ultimele noutăți pe email

    Cele mai populare

    Trei idei de rețete pentru prânz: sănătoase și ușor de preparat

    Ajutate de HelpAge, cresc pui, iepuri, legume și albine pentru a avea produse naturale și un venit suplimentar

    Șapte motive să adaugi prunele în alimentație: cum îți pot îmbunătăți sănătatea

    Facebook X (Twitter) Instagram
    • Ziarul de Gardă
    • Despre noi
    • Publicitate
    Facebook X (Twitter) Instagram YouTube TikTok Telegram
    ZdGUST
    • Sănătate
    • Gastronomie
    • Odihnă
    • Muncă
    • Mediu
    • Stil
    • Cultură
    Susține
    ZdGUST
    RECOMANDATE

    Metode mai puțin cunoscute, susținute de studii, prin care să-ți menții inima sănătoasă

    29/03/20258 Mins Read42
    Share
    Telegram Facebook Twitter WhatsApp Email

    Dincolo de recomandările clasice legate de alimentație, sport și renunțarea la fumat, există o serie de intervenții despre care se vorbește mai puțin, dar care pot îmbunătăți sănătatea inimii, scrie HotNews.

    Ritmul meselor, diversitatea microbiomului, expunerea la lumină naturală, respirația ghidată, ieșirile în natură sau activitățile care solicită atenția și implicarea emoțională influențează, de asemenea, markerii cardiovasculari.

    1. Sincronizează-ți mesele cu ritmul circadian

    Organismul are un ceas intern, cunoscut drept ritm circadian, care reglează o mulțime de procese — de la somn până la digestie. Când mesele sunt sincronizate cu acest ritm, efectele asupra sănătății devin vizibile.

    Mai exact, cercetările au demonstrat că persoanele care consumă majoritatea caloriilor în prima parte a zilei beneficiază de o reducere a riscului cardiovascular cu până la 23%. Astfel, un interval optim pentru aportul alimentar ar fi între orele 7:00 și 15:00, urmat de o reducere semnificativă a consumului alimentar după ora 18:00. Acest tipar alimentar favorizează un metabolism mai eficient și o mai bună reglare a nivelului de insulină.

    2. Mănâncă ciocolată

    Cacao conține compuși bioactivi cu beneficii importante asupra sistemului cardiovascular. Flavanolii, un tip de flavonoide din ciocolata neagră, reglează funcția vaselor de sânge, reduc tensiunea arterială și ajută la controlul proceselor inflamatorii.

    Consumul regulat de ciocolată cu peste 70% cacao scade tensiunea arterială, îmbunătățește răspunsul la insulină și reduce stresul oxidativ, potrivit studiilor.

    Este important de menționat că produsele dulci din comerț, bogate în zahăr și grăsimi adăugate, nu oferă aceste beneficii. Efectele favorabile apar doar în cazul ciocolatei negre pure, fără umpluturi sau adaosuri inutile și cu o listă minimă de ingrediente, astfel încât concentrația de flavonoide să rămână optimă.

    O cantitate de 20–30 de grame, consumată de câteva ori pe săptămână, este suficientă pentru a reduce riscul apariției unor tulburări circulatorii.

    3. Fă-ți mereu timp pentru hobby-uri

    Un studiu publicat în American Psychological Association a scos la iveală o legătură între emoțiile pozitive și sănătatea inimii. Mai exact, oamenii care au parte des de momente de bucurie autentică, prezintă un nivel mai scăzut de inflamație în corp, un indicator important al sănătății cardiovasculare.

    Nu contează dacă starea apare atunci când pictezi, grădinărești, cânți, faci sport sau rezolvi un puzzle complicat. Importantă este implicarea reală în activitate și sentimentul autentic de plăcere pe care îl trăiești în acele momente.

    4. Acordă atenție sănătății digestive

    Potrivit studiilor, sănătatea cardiovasculară depinde și de bacteriile din intestin, prin intermediul substanțelor produse în timpul digestiei.

    Un exemplu frecvent studiat este TMAO (trimetilamină N-oxid), o substanță generată de anumite bacterii atunci când organismul digeră alimente bogate în colină și carnitină, precum carnea roșie sau ouăle. Nivelurile crescute de TMAO sunt asociate cu un risc mai ridicat de ateroscleroză și evenimente cardiovasculare, inclusiv infarctul.

    Diversitatea microbiomului — adică numărul și varietatea speciilor de bacterii benefice din intestin — influențează modul în care acești compuși sunt generați sau neutralizați. Un microbiom echilibrat este asociat cu inflamație redusă, tensiune arterială mai bună, metabolism lipidic eficient și o reglare mai stabilă a glucozei.

    Pentru a susține acest echilibru, nu este suficient un supliment probiotic din când în când. Cea mai bună strategie este să adopți o alimentație diversificată, predominant vegetală. Specialiștii recomandă să consumi cel puțin 30 de tipuri diferite de surse vegetale săptămânal—nu doar fructe și legume, ci și cereale integrale, leguminoase, semințe, nuci, condimente și ierburi aromatice.

    5. Nu evita „stresul pozitiv”

    Deși stresul este de obicei privit ca un factor de risc pentru bolile cardiovasculare, unele cercetări au arătat că anumite forme de stres ușor, aplicat pe termen scurt și în mod controlat, pot avea efecte pozitive asupra organismului.

    Printre cele mai bine studiate forme de stres benefice pentru inimă se numără:

    • Contrastul termic – alternanța dintre temperaturi ridicate (precum sauna) și băi reci, practicată frecvent în țările nordice, determină vasodilatație urmată de vasoconstricție, îmbunătind elasticitatea vasculară. Studiile au demonstrat că utilizarea frecventă a saunei scade cu până la 27% riscul de evenimente cardiovasculare majore;
    • Postul intermitent – perioadele controlate fără aport alimentar, cum ar fi regimul 16:8 (16 ore de post, 8 ore de alimentație), activează procesele de regenerare celulară, inclusiv autofagia. Potrivit Cell Metabolism, acest tip de alimentație poate ajuta la reglarea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea sensibilității la insulină, doi factori importanți în prevenția bolilor cardiovasculare;
    • Exercițiile fizice cu intensitate variabilă (HIIT) – antrenamentele de tip high-intensity interval training, în sesiuni scurte de aproximativ 20 de minute, stimulează funcția cardiovasculară mai eficient decât antrenamentele aerobice clasice.

    Aceste forme de „stres bun” determină organismul să producă antioxidanți proprii și activează gene implicate în protecția celulară.

    6. Petrece timp în natură

    Contactul cu natura e benefic pentru inimă. Conceptul japonez shinrin-yoku („baie de pădure”) a devenit subiectul unor cercetări ample, care au scos la iveală că plimbările prin pădure pot influența tensiunea arterială, ritmul cardiac și nivelul cortizolului.

    Doar 20 de minute petrecute într-un spațiu verde reduc markerii fiziologici ai stresului. Iar două ore pe săptămână într-un cadru natural scad cu aproximativ 20% a riscul cardiovascular, conform unui studiu publicat în Scientific Reports. Efectul nu depinde de intensitatea efortului fizic. Nu este necesar un antrenament, ci doar prezența într-un spațiu natural care induce relaxarea sistemului nervos și reglarea funcțiilor fiziologice.

    7. Ascultă muzică clasică

    Anumite tipuri de muzică pot influența funcționarea sistemului cardiovascular. Cercetările realizate de o echipă de cardiologi italieni au demonstrat că ascultarea pieselor cu tempo între 60 și 80 de bătăi pe minut poate sincroniza ritmul cardiac cu structura muzicală, rezultând o variabilitate mai bună a bătăilor inimii și scăderea tensiunii arteriale.

    Printre compozițiile frecvent analizate se numără sonatele pentru pian ale lui Mozart. Acestea au o structură matematică echilibrată care pare să influențeze activitatea cerebrală, reducând activarea sistemului nervos simpatic — cel implicat în reacțiile de tip „luptă sau fugi”. Acest fenomen, denumit „efectul Mozart”, a fost asociat cu schimbări fiziologice măsurabile, inclusiv la nivel cardiovascular.

    8. Râzi cât poți de mult

    Râsul autentic are efecte imediate asupra sistemului cardiovascular. Potrivit American Heart Association, episoadele de râs scad nivelul hormonilor de stres precum cortizolul și adrenalina, iar ritmul cardiac devine mai variabil — un semn al echilibrului între sistemul nervos simpatic și parasimpatic.

    Această reacție influențează tonusul vascular: pereții vaselor devin mai flexibili, permițând astfel  reglarea mai eficientă a tensiunii arteriale.  În plus, s-a observat că râsul crește nivelul colesterolului HDL („colesterolul bun”), implicat în eliminarea grăsimilor din sânge prin intermediul ficatului.

    Pe termen lung, râsul reduce nivelul inflamației cronice din organism, inclusiv în interiorul arterelor, fiind astfel o metodă naturală pentru prevenirea aterosclerozei. Chiar și activitățile ocazionale care provoacă râs — interacțiuni sociale, filme sau podcasturi cu umor — pot avea un efect pozitiv.

    9. Respiră conștient

    Cardiologii de la Universitatea din California au demonstrat că tehnicile de respirație controlată modifică parametrii cardiovasculari. Respirația la frecvența de rezonanță (aproximativ 6 respirații pe minut) optimizează variabilitatea ritmului cardiac și mecanismul responsabil pentru menținerea tensiunii arteriale în limite normale.

    Practicarea zilnică a respirației conștiente timp de 15 minute reduce tensiunea arterială sistolică cu 10-15 mmHg la persoanele hipertensive, efect comparabil cu cel al medicației antihipertensive în cazurile ușoare și moderate, potrivit studiilor.

    Tehnica respiratorie dezvoltată de Wim Hof — bazată pe cicluri de hiperventilație urmate de reținerea voluntară a respirației —poate influența răspunsul inflamator și activitatea sistemului imunitar.

    Concret, tehnica presupune:

    • 30–40 de respirații rapide și profunde (inspirație completă pe nas sau gură, urmată de expirație pasivă);
    • Reținerea respirației după ultima expirație, cât timp este confortabil;
    • inspirație profundă la finalul reținerii și menținerea acesteia timp de 10–15 secunde;
    • Repetarea ciclului de 3–4 ori;
    • Începătorii sunt încurajați să stea așezați sau culcați în timpul exercițiului, pentru siguranță.

    10. Expune-te la lumină naturală

    Cercetătorii au observat că lumina matinală reglează ceasul biologic intern, cu efecte asupra tensiunii arteriale, ritmului cardiac și funcției endoteliale.

    Mai exact, lumina naturală dimineața stimulează secreția de cortizol — în cantitatea și momentul potrivit — și reduce nivelurile de melatonină, semnalizând începutul unei noi zile pentru sistemul nervos și hormonal. Această sincronizare susține echilibrul dintre activare și repaus și reglează inclusiv funcțiile cardiovasculare.

    Pe de altă parte, tulburările ritmului circadian, cauzate de munca în ture, zborurile frecvente sau expunerea intensă la lumină artificială seara, cresc, cu până la 40%, riscul afecțiunilor cardiovasculare.

    Iată ce ai de făcut:

    • Petrece 20–30 de minute în lumină naturală dimineața, preferabil în aer liber;
    • După apus, evită lumina albastră emisă de telefoane, laptopuri și alte ecrane;
    • Folosește surse de iluminat de culoare caldă seara (de exemplu, becuri sub 3000K).

    11. Exprimă-ți recunoștința

    Studiile au evidențiat o legătură între practicarea recunoștinței, comportamentul altruist și sănătatea cardiovasculară. De exemplu, persoanele care fac voluntariat prezintă un risc mai mic de apariție a evenimentelor cardiovasculare.

    Exprimarea constantă a recunoștinței activează cortexul prefrontal și reduce activitatea amigdalei, diminuând răspunsul la stres și parametrii inflamatorii asociați bolilor cardiovasculare.

    12. Adoptă un animal de companie

    E demonstrat științific că prezența unui animal de companie îmbunătățește funcția cardiacă și pulmonară, reducând riscul mortalității de cauză cardiovasculară. Una dintre explicațiile probabile este reglarea activității sistemului nervos autonom.

    Interacțiunea cu animalele reduce activarea sistemului simpatic (implicat în reacțiile de stres) și stimulează componenta parasimpatică, asociată cu scăderea ritmului cardiac și normalizarea tensiunii arteriale. Aceste efecte se pot observa chiar și în timpul unor interacțiuni scurte, cum ar fi mângâiatul unui câine sau joaca cu o pisică.

    Evaluează-ți periodic riscul cardiovascular

    Evaluarea individualizată a riscului cardiovascular reprezintă punctul de plecare pentru orice strategie de prevenție eficientă. Un control cardiologic complet include:

    • Analiza parametrilor clasici: tensiune arterială, profil lipidic, glicemie;
    • Evaluarea biomarkerilor inflamatorii: proteina C reactivă de înaltă sensibilitate, homocisteina;
    • Analiza compoziției corporale (distribuția grăsimii, masa musculară);
    • Testarea capacității cardiace de adaptare la efort.

    Articole asemănătoare

    Gastronomie 23/05/2025

    Trei idei de rețete pentru prânz: sănătoase și ușor de preparat

    Muncă 23/05/2025

    Ajutate de HelpAge, cresc pui, iepuri, legume și albine pentru a avea produse naturale și un venit suplimentar

    RECOMANDATE 23/05/2025

    Șapte motive să adaugi prunele în alimentație: cum îți pot îmbunătăți sănătatea

    Populare în ultima lună
    Dacă mănânci zilnic acest fruct, îți asiguri necesarul de fibre și îți menții intestinul sănătos
    17/05/2025139 Views
    Kefir sau iaurt: care este un probiotic mai bun pentru sănătatea intestinului tău
    17/05/2025113 Views
    Șase alimente pe care să nu le ții în frigider: unde le poți păstra fără să se altereze și să rămână proaspete
    19/05/202580 Views
    Care sunt ceaiurile care pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale
    20/05/202576 Views
    Recomandate
    Gastronomie 23/05/20255 Mins Read28 Views

    Trei idei de rețete pentru prânz: sănătoase și ușor de preparat

    Fiecare dintre aceste rețete de prânz se aliniază la dieta mediteraneană, datorită ingredientelor precum fructele…

    Ajutate de HelpAge, cresc pui, iepuri, legume și albine pentru a avea produse naturale și un venit suplimentar

    Șapte motive să adaugi prunele în alimentație: cum îți pot îmbunătăți sănătatea

    Ce faci weekendul acesta? 11 evenimente care merită bifate

    Stay In Touch
    • Facebook
    • Twitter
    • Instagram
    • YouTube
    • TikTok
    • Telegram

    Abonează-te la actualizări

    Dacp vrei să obții ultimele noutăți, introdu adresa de email

    Despre noi

    ZdGust este un nou proiect jurnalistic al ZdG care vine ca o recompensă după porția de investigații și materiale despre corupție, justiție și drepturile omului. ZdGust este un proiect care vorbește și despre cealaltă fațetă a vieții: sănătate, mediu, etica muncii, gastronomie, timp liber și tot ce poate face omul ca să înfrumusețeze viața sa și a comunității fără a dăuna mediului înconjurător. 
    Prin acest proiect, echipa editorială dorește să creeze un spațiu unde frumusețea vieții cotidiene este celebrată și împărtășită într-un mod accesibil și captivant.

    Facebook X (Twitter) Instagram YouTube WhatsApp TikTok Telegram
    Recomandate

    Trei idei de rețete pentru prânz: sănătoase și ușor de preparat

    Ajutate de HelpAge, cresc pui, iepuri, legume și albine pentru a avea produse naturale și un venit suplimentar

    Șapte motive să adaugi prunele în alimentație: cum îți pot îmbunătăți sănătatea

    Cele mai populare

    Dacă mănânci zilnic acest fruct, îți asiguri necesarul de fibre și îți menții intestinul sănătos

    Kefir sau iaurt: care este un probiotic mai bun pentru sănătatea intestinului tău

    Șase alimente pe care să nu le ții în frigider: unde le poți păstra fără să se altereze și să rămână proaspete

    © 2025 Un proiect Ziarul de Gardă. 
    • Home
    • RECOMANDATE
    • Ziarul de Gardă

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.