Zincul este unul din oligoelementele de neînlocuit în organismul uman, cu efecte multiple asupra sănătății. Deși e necesar în cantități mici, zincul participă la numeroase procese biochimice. Nu îl putem produce singuri, așa că trebuie să-l luăm din alimentație sau suplimente, scrie HotNews.
Susține imunitatea
Zincul ajută sistemul imunitar în lupta împotriva agenților patogeni. Conform cercetărilor, organismul utilizează acest mineral pentru a produce celule imunitare, iar multiple etape ale răspunsului imun depind de prezența sa. Mulți oameni apelează la preparate cu zinc pentru a reduce disconfortul provocat de răceală. Deși nu previne îmbolnăvirea, un studiu amplu a arătat că poate scurta durata simptomelor. Specialiștii recomandă administrarea a 45 mg de zinc încă de la primele semne ale răcelii și continuarea administrării pe parcursul întregii perioade de convalescență.
Grăbește vindecarea rănilor și menține pielea sănătoasă
Pielea conține aproximativ 5% din rezervele de zinc ale organismului. Leziunile extinse ale pielii, precum arsurile, pot determina pierderi semnificative de zinc. Nivelurile scăzute duc la înăsprirea pielii și afectează negativ vindecarea rănilor.
Pentru că susține imunitatea, creșterea și regenerarea celulară, zincul contribuie la refacerea pielii și poate fi un aliat în tratarea acneei. Atât administrarea orală, cât și aplicarea locală a zincului pot ajuta la ameliorarea simptomelor. Potrivit studiilor, acest mineral este indispensabil în fiecare etapă a vindecării rănilor – de la coagularea sângelui și reacția inflamatorie până la închiderea efectivă a acestora.
Încetinește evoluția degenerescenței maculare
Degenerescența maculară afectează o parte a retinei și duce la vedere încețoșată, precum și la pierderea treptată a vederii centrale. Apare mai ales după vârsta de 50 de ani și poate îngreuna activitățile de zi cu zi.
Anumiți nutrienți pot încetini evoluția bolii, iar suplimentele utilizate frecvent conțin zinc, vitaminele E și C și beta-caroten. Zincul este prezent în cantități mari în retină și are un rol important în funcționarea acesteia, pe lângă efectele sale antioxidante.
Menține glanda tiroidă sănătoasă
Zincul este implicat în producerea și eliberarea hormonilor tiroidieni, care influențează metabolismul grăsimilor și carbohidraților, precum și consumul de energie. Acești hormoni au și un rol important în creștere și dezvoltare.
Stimulează creșterea în înălțime a copiilor
Zincul este implicat în creșterea și diviziunea celulelor, procese prin care organismul se regenerează și se adaptează. Fiecare etapă a diviziunii celulare depinde de prezența acestui mineral, care susține sinteza ADN-ului, ARN-ului și formarea proteinelor. De asemenea, face parte din compoziția unor enzime care facilitează reacțiile chimice din organism.
În timpul sarcinii, când ritmul de creștere este accelerat, zincul este necesar din primele etape, de la maturarea ovulului și fertilizare până la dezvoltarea embrionului și a fătului. La copii, zincul stimulează creșterea în înălțime prin influențarea metabolismului hormonului de creștere. Acesta reglează producerea de hormoni de creștere la nivelul ficatului, susține eliberarea lor în organism și crește sensibilitatea țesuturilor la acești hormoni.
Simptome ale carenței de zinc
Cum zincul este implicat în multe procese din corp, un nivel insuficient poate avea efecte asupra mai multor sisteme. Carența poate duce la probleme ale pielii, oaselor, digestiei, precum și la dezechilibre în funcționarea sistemului imunitar, nervos și reproductiv.
Simptomele deficitului de zinc variază în funcție de vârstă și includ următoarele:
- La adulți: lipsa de zinc se manifestă prin întârzierea vindecării rănilor și modificări ale funcției cognitive și psihologice. Modificările gustului și mirosului pot apărea, de asemenea, în cazul nivelurilor scăzute de zinc;
- La copii mai mari: întârzierea creșterii, căderea părului sau infecțiile frecvente sunt principalele semne;
- La sugari și copii mici: diaree frecventă.
Următoarele grupuri de persoane prezintă, de obicei, un risc mai mare de deficit de zinc:
- Persoane cu afecțiuni gastrointestinale sau care au fost supuse chirurgiei bariatrice: acestea pot avea dificultăți în absorbția zincului din cauza inflamației sau modificărilor structurale ale tractului digestiv;
- Vegetarieni și vegani: zincul din sursele vegetale este mai puțin biodisponibil (se absoarbe mai greu) decât cel din sursele animale;
- Persoane care iau regulat diuretice: diureticele elimină cantități mari de zinc din organism;
- Persoane afectate de alcoolism: alcoolul reduce absorbția intestinală a zincului și crește eliminarea urinară a acestuia.
Surse alimentare de zinc
Zincul este cel mai bine absorbit din alimentele de origine animală, precum pește, ouă, lactate și carne. Alimentele de origine vegetală, cum ar fi fasole, linte, nuci și cereale, conțin zinc, dar sunt mai puțin biodisponibile. Fitații, găsiți frecvent în leguminoase, cereale și legume, inhibă absorbția zincului. Fermentarea sau germinarea reduce în schimb conținutul de fitați al alimentelor, îmbunătățind absorbția zincului.
Suplimentele de zinc sunt și ele o alternativă bună. Gluconatul de zinc, citratul și oxidul sunt forme frecvent utilizate pentru suplimentarea pe termen scurt sau lung pentru a trata carențele.
Totuși, avantajul alimentelor bogate în zinc este că acestea conțin și alți macro și micronutrienți importanți. Cu toate acestea, suplimentele pot fi necesare în cazul dietelor restrictive sau al anumitor afecțiuni, mai ales cele care afectează digestia.
De cât zinc ai nevoie zilnic în funcție de vârstă
Ghidurile recomandă următorul aport zilnic de zinc:
- Sugari (0-6 luni) – 2 mg/zi
- Bebeluși (7-12 luni) – 3 mg/zi
- Copii (1-3 ani) – 3 mg/zi
- Copii (4-8 ani) – 5 mg/zi
- Copii (9-13 ani) – 8 mg/zi
- Fete (14-18 ani) – 9 mg/zi
- Băieți (14-18 ani) – 11 mg/zi
- Femei de 19 ani și peste – 8 mg/zi
- Bărbați de 19 ani și peste – 11 mg/zi
- Femei însărcinate – 11 mg/zi
- Femei care alăptează – 12 mg/zi
Excesul de zinc poate fi periculos
Un aport prea mare de zinc poate avea efecte negative asupra sănătății. Limita maximă considerată sigură este de 40 mg pe zi pentru adulții peste 19 ani, aceasta fiind doza la care nu apar dezechilibre în absorbția cuprului, conform Institutului Național de Sănătate din SUA.
Consumul îndelungat de cantități mari de zinc, în special peste 100 mg pe zi, poate duce la un deficit de cupru și poate afecta absorbția fierului. Dozele mai mari de 150 mg pe zi pot influența funcționarea sistemului imunitar.
Multe suplimente conțin cantități de zinc peste această limită, iar un aport de peste 50 mg poate provoca reacții neplăcute precum greață, amețeli, dureri de cap, disconfort abdominal, vărsături, diaree și scăderea poftei de mâncare.
Toxicitatea zincului apare, de obicei, din cauza suplimentării excesive pe termen lung. Simptomele pot deveni evidente doar atunci când aportul depășește 1-2 grame pe zi.
Zincul nu se combină cu antibioticele
Zincul poate influența absorbția și eficiența anumitor medicamente, iar unele tratamente pot, la rândul lor, afecta nivelul de zinc din organism.
De exemplu, administrarea de antibiotice împreună cu zinc poate reduce absorbția ambelor, slăbindu-le efectul. Un alt exemplu este penicilamina, un medicament folosit pentru tratarea artritei reumatoide, care devine mai puțin eficient atunci când este luat alături de zinc.
Pentru a evita astfel de probleme, este recomandat ca acest mineral să fie luat doar la indicația unui medic.