Un studiu publicat în revista BMJ Nutrition, Prevention & Health a analizat datele a peste 28.000 de adulți din cadrul National Health and Nutrition Examination Survey, care a chestionat participanții cu privire la calitatea dietei și simptomele depresive, scrie CNN, transmite G4Media.
Conform datelor, persoanele care au urmat o dietă restrictivă din punct de vedere caloric, în special bărbații și persoanele cu un indice de masă corporală considerat supraponderal, erau mai predispuse să prezinte simptome mai severe de depresie.
Calitatea dietei a avut, de asemenea, o importanță. Persoanele care au raportat o dietă cu mai multe alimente ultraprocesate, carbohidrați rafinați, grăsimi saturate, carne procesată și dulciuri erau mai predispuse să raporteze niveluri mai ridicate de depresie, iar cele care consumau mai mult o dietă de tip mediteranean aveau, în general, un risc mai scăzut de depresie, a arătat studiul.
„Rezultatele sugerează prudență în cazul dietelor excesiv de restrictive sau dezechilibrate, în special pentru persoanele care se confruntă deja cu stres sau provocări legate de greutate”, a spus autorul principal al studiului, dr. Venkat Bhat, psihiatru, cercetător clinic și director al Programului de Psihiatrie Intervențională la Spitalul St. Michael și Universitatea din Toronto.
În schimb, Bhat sugerează că «optarea pentru schimbări alimentare echilibrate și durabile, care să răspundă nevoilor nutriționale și să ia în considerare impactul psihologic individual, poate ajuta la minimizarea potențialelor efecte negative asupra stării de spirit».
O concluzie diferită față de studiile anterioare
Există câteva limitări de luat în considerare atunci când se analizează rezultatele. Designul studiului poate arăta doar asocieri, fără a afirma în mod definitiv că restricția calorică provoacă o creștere a simptomelor depresiei, a spus Bhat. În plus, studiul a chestionat persoanele cu privire la obiceiurile lor alimentare, ceea ce lasă loc de erori, a spus dr. Kary Woodruff, profesor asociat (lector) și director al programului de masterat coordonat al departamentului de nutriție și fiziologie integrată de la Universitatea din Utah. Ea nu a fost implicată în cercetare.
„Aș putea crede că urmez o dietă cu restricție calorică, când de fapt s-ar putea să am un surplus de calorii — nu există nicio modalitate de a verifica statutul de restricție calorică al participanților”, a spus Woodruff.
„Studiul este amplu și controlat pentru alți factori care ar putea determina asocierile găsite, dar concluziile sale contrastează cu cele ale studiilor anterioare pe tema restricției calorice și a depresiei”, a spus Bhat.
Alte studii au constatat că dietele cu restricții calorice reduc simptomele depresive, a spus dr. Johanna Keeler, cercetător postdoctoral la King’s College London. Keeler nu a fost implicată în studiu. O diferență este că cercetările anterioare, inclusiv un articol din 2023 la care Keeler a fost coautor, au studiat dietele restrictive supravegheate de profesioniști din domeniul medical.
„Prin urmare, aceste concluzii ar putea reflecta faptul că dietele nesupravegheate, care pot produce deficiențe nutriționale, ar putea să nu fie bune pentru simptomele depresive”, a spus Keeler.
Ar putea fi necesare mai multe cercetări și studii controlate randomizate pentru a înțelege pe deplin modul în care dieta afectează sănătatea mintală, a spus Bhat.
Când restricția ar putea afecta depresia
Există mai multe motive pentru care restricția calorică observată în cel mai recent studiu ar putea fi asociată cu un impact negativ asupra sănătății mintale. Studii anterioare, inclusiv cel al lui Keeler, au constatat că dietele hipocalorice care au dus la pierderea în greutate pentru persoanele clasificate ca fiind suprapondérale sau obeze au fost asociate cu reducerea simptomelor depresiei. Acest lucru s-ar putea datora schimbărilor fiziologice, îmbunătățirii mobilității fizice sau creșterii feedback-ului social pozitiv, a spus Keeler.
„Începerea unei diete cu restricții calorice fără a se înregistra o pierdere în greutate sau fără a se înregistra o „oscilație a greutății” ar putea să nu producă îmbunătățiri în ceea ce privește depresia și, în plus, ar putea fi frustrant sau descurajant pentru persoane, provocând o creștere a depresiei”, a spus Keeler într-un e-mail.
Când caloriile sunt prea restricționate sau dieta nu furnizează suficiente substanțe nutritive, ar putea apărea o întrerupere a proceselor fizice care ar putea duce la oboseală, probleme de somn și dificultăți de concentrare, a adăugat Keeler. Modelele alimentare extreme sunt, de asemenea, asociate cu o anxietate crescută și un risc mai mare de tulburări alimentare, a spus Woodruff.
„Cheia este să examinăm ce și cât este restricționat. Concentrarea pe urmarea unui model alimentar sănătos, care susține o restricție calorică ușoară până la moderată, poate îmbunătăți simptomele depresive și starea de spirit, în timp ce comportamentele extreme pot agrava sănătatea mentală, emoțională și fizică”, a spus ea prin e-mail.
Găsirea echilibrului
Modul în care o persoană răspunde la o dietă variază de la individ la individ, iar rezultatele studiului evidențiază necesitatea recomandărilor dietetice personalizate și luarea în considerare a factorilor psihologici, pe lângă sănătatea fizică, a spus Bhat. Având în vedere că există atât de multe sfaturi contradictorii în ceea ce privește nutriția și cea mai bună abordare pentru propria nutriție, Keeler recomandă consultarea unui medic specialist înainte de a începe orice efort de slăbire.
Chiar dacă doriți să slăbiți, concentrarea excesivă pe restricții calorice severe s-ar putea să nu fie cea mai durabilă opțiune, a spus Natalie Mokari, dieteticiană în Charlotte, Carolina de Nord. În schimb, ea recomandă mici schimbări pentru a vă îndrepta către un stil de viață mai echilibrat. Începeți prin a vă analiza mesele, a spus Mokari. Farfuria dvs. conține proteine, carbohidrați, grăsimi sănătoase și fibre și nutrienți din fructe și legume?
Încercați să acordați prioritate adăugării nutrienților de care aveți nevoie mai întâi, apoi vedeți dacă există elemente de care nu mai aveți nevoie, a spus ea. Poate că, dacă mâncați din toate grupele alimentare și încetiniți ritmul meselor, veți realiza că nu aveți nevoie de o a doua porție sau că nu veți mai simți aceeași nevoie urgentă de a mânca ceva dulce după masă, a spus Mokari.
„Indiferent de pierderea în greutate, îmbunătățirea calității alimentației poate îmbunătăți semnificativ sănătatea generală și calitatea vieții”, a spus Woodruff. ”Luați în considerare colaborarea cu un dietetician autorizat pentru a înțelege cum ar putea arăta un model alimentar sănătos pentru dumneavoastră”, este sfatul profesorului Wooddruff.