În prezent, rețelele sociale sunt pline de informații despre sănătate, însă nu toate sunt veridice. Dezinformarea și miturile se răspândesc rapid, iar acest lucru poate avea consecințe asupra sănătății noastre. Medical News Today analizează de ce se întâmplă acest fenomen și explică cum să recunoaștem informațiile false, astfel încât să nu cădem în capcana unor recomandări care ne pot face mai mult rău decât bine.
Accesul facil la informație și riscul dezinformării
În prezent, datorită accesului extins la internet, aproape orice informație poate fi găsită la un click distanță. Deși acest lucru este, în general, benefic, el crește și expunerea la informații neverificate, inclusiv despre sănătate.
Un raport publicat în 2024 de International Panel on the Information Environment (IPIE) spune că specialiștii în comunicare sunt îngrijorați în special de „amenințările la adresa mediului informațional generate de proprietarii platformelor de socializare”.
Rețelele sociale distribuie constant o varietate de videoclipuri, articole și postări despre sănătate, însă, în absența unor reguli stricte privind verificarea informațiilor, există riscul ca o parte din acestea să fie false sau manipulative.
Diferența dintre dezinformare și informațiile false
-
Informațiile false apar atunci când o informație este inexactă fie din cauza unei interpretări greșite, fie pentru că cineva o preia dintr-o sursă eronată și o redistribuie fără să o verifice.
-
Dezinformarea, în schimb, este mai periculoasă, deoarece presupune răspândirea intenționată a unor informații false pentru manipularea opiniei publice.
Într-un episod recent al podcastului In Conversation, Prof. Stephan Lewandowsky, specialist în psihologie cognitivă la Universitatea din Bristol și coordonator al proiectului PRODEMINFO (Protecting the Democratic Information Space in Europe), explică motivele pentru care dezinformarea despre sănătate se răspândește și cum ne putem proteja.
Cum putem verifica sursele de informații despre sănătate?
Un sondaj realizat de Healthline în 2024 a arătat că mai mult de jumătate dintre respondenții din Statele Unite ale Americii își obțin informațiile medicale de pe rețelele sociale, iar 32% se bazează pe familie, prieteni sau colegi. Cu toate acestea, majoritatea a recunoscut că nu are încredere totală în aceste surse.
În Regatul Unit, un studiu al The Alan Turing Institute a arătat că 94% dintre oameni s-au confruntat cu dezinformare despre sănătate pe rețelele sociale.
Pentru a evalua credibilitatea unei informații despre sănătate, Dr. Dawn Holford, cercetătoare în psihologie la Universitatea din Bristol, recomandă verificarea unei informații pe mai multe surse independente înainte de a o considera adevărată.
De ce suntem vulnerabili la dezinformare?
Potrivit cercetătoarei Dawn Holford, unul dintre factorii care ne determină să credem informații false este ceea ce psihologul Matthew Hornsey numește „rădăcini ale atitudinilor” (eng. attitude roots). Acestea sunt convingeri și idei formate încă din copilărie, care ne influențează modul în care procesăm informațiile.
De exemplu, o persoană care are anxietăți legate de procedurile medicale este mai predispusă să creadă informații false despre vaccinuri sau tratamente. În plus, studiile arată că suntem predispuși la „bias de confirmare”, adică avem tendința de a căuta și accepta informații care susțin convingerile noastre preexistente.
Cine este mai vulnerabil la dezinformare?
Susceptibilitatea la dezinformare depinde de mai mulți factori, inclusiv de ideologiile și convingerile personale. Holford subliniază că persoanele care au o gândire deschisă și sunt dispuse să ia în considerare perspective diferite sunt mai puțin vulnerabile la informațiile false.
În schimb, cei care tind să respingă autoritățile sau să nu aibă încredere în instituțiile medicale sunt mai predispuși să creadă în teorii conspiraționiste.
Cum putem combate dezinformarea?
Holford și echipa sa au dezvoltat o strategie denumită „intervenții jiu-jitsu”, care folosește tehnici de combatere a dezinformării inspirate din artele marțiale. Aceasta include:
-
Inocularea psihologică – expunerea la tehnicile folosite în dezinformare pentru a recunoaște mai ușor manipulările.
-
Demontare empatică – corectarea informațiilor false într-un mod care nu declanșează reacții defensive la cei care cred în ele.
Cum putem găsi informații medicale de încredere?
Într-o perioadă în care mulți oameni își pierd încrederea în autoritățile medicale, Holford sugerează că instituțiile guvernamentale de sănătate rămân a fi cele mai fiabile surse de informație, deoarece sunt responsabile în fața cetățenilor și au acces la experți în domeniu.
Totuși, dacă cineva nu are încredere în autoritățile din propria țară, poate apela la surse internaționale precum:
-
Organizația Mondială a Sănătății (OMS)
-
Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) dsin SUA
-
Institutul Național de Sănătate (NIH) din SUA
Holford subliniază că verificarea informațiilor nu trebuie să fie doar responsabilitatea consumatorului, ci și a platformelor de socializare și a publicațiilor care distribuie știri medicale.
Pentru a ne proteja de dezinformare, este esențial să verificăm sursele, să rămânem critici față de informațiile care ne confirmă convingerile preexistente și să căutăm surse medicale de încredere, recomandă Medical News Today.