Nesomnul are un impact semnificativ asupra organismului, provocând dezechilibre care se resimt nu doar în energie și dispoziție, dar și în obiceiurile alimentare. Principalele dezechilibre generate de lipsa somnului sunt, inclusiv, legate de modul în care mănânci: de la creșterea apetitului pentru alimente nesănătoase până la dereglarea hormonilor care controlează foamea, relatează nutriționista Tania Fântână, pentru G4Food.
Ce se întâmplă în corp dacă nu dormi?
După 24 de ore:
Scade atenția, concentrarea și coordonarea.
Crește nivelul de cortizol (stres).
Se alterează capacitatea de luare a deciziilor.
După 48 de ore:
Corpul intră în stare de stres extrem, cresc inflamația și glicemia.
Poți avea episoade de halucinații ușoare și pierderi de memorie.
Se agravează rezistența la insulină, favorizând îngrășarea.
„Probabil că toți am trecut prin perioade când am avut probleme să ne odihnim bine și am văzut cum s-a schimbat radical cantitatea de mâncare consumată și, mai ales, calitatea ei. Cum am fost atrași de dulciuri, de cartofi prăjiți, cum alternam de la dulce la sărat într-o foame ce cu greu putea fi controlată”, afirmă nutriționista.
Dezechilibru hormonal: creșterea grelinei și scăderea leptinei
Ce se întâmplă?
• Grelina („hormonul foamei”) crește, ceea ce te face să simți mai multă foame.
• Leptina („hormonul sațietății”) scade, ceea ce îți reduce senzația de sațietate. Deși mănânci, nu percepi că ai mâncat. E ca și cum, în afară de puțină extensie a stomacului, nu simți nimic și rămâi în continuare vigilent la acest subiect al mâncatului.
Cum îți afectează alimentația?
Ai tendința de a mânca mai mult, mai ales seara.
Poți simți foame chiar și după mese copioase. Efectiv, nu ai acea liniște ca după o masă satisfăcătoare.
Dezechilibru al glicemiei și insulinei
Ce se întâmplă?
• Lipsa somnului duce la rezistență la insulină, ceea ce afectează reglarea glicemiei. Știm cu toții că persoanele care au rezistență la insulină se îngrașă mult mai ușor. Nu vrem să accentuăm această tendință, mai ales în cazul celor care au antecedente în familie.
• Corpul tău va avea tendința să stocheze mai ușor grăsimile.
Cum îți afectează alimentația?
Crește pofta de dulciuri și carbohidrați rapizi (pâine albă, prăjituri, paste), pentru a obține energie rapidă.
Crește riscul de hipoglicemie, ceea ce duce la foame intensă și mâncat în exces.
„Când îți tremură mâinile de foame și vezi pete întunecate, nu îți mai arde de nicio dietă sau de mâncat ordonat. Pui mâna pe orice ai la îndemână și cauți cea mai rapidă soluție să ieși din acea stare”, menționează specialista.
Creșterea nivelului de cortizol (hormonul stresului)
Ce se întâmplă?
• Nivelul ridicat de cortizol crește inflamația și stresul oxidativ.
„Vi s-a întâmplat vreodată să vă treziți cu degetele și picioarele umflate după ce ați dormit doar câteva ore? Acesta este motivul. Creșterea inflamației și retenția de apă. Nu e nimic în neregulă cu voi, nu trebuie să fugiți să vă faceți analize de sânge sau să bănuiți că aveți cine știe ce boală autoimună. Pur și simplu, cortizolul este vinovat de această reacție”, explică Tania Fântână.
• Îți afectează capacitatea de autocontrol, făcându-te mai impulsiv în alegerile alimentare.
„Faceți tot ce puteți ca să dormiți mai mult, măcar din când în când. Nicio altă pastilă, supliment sau superaliment nu poate anula lipsa somnului”, conchide nutriționista.