Mulți oameni au simțit, la un moment dat, o poftă intensă pentru anumite alimente. Însă unde tragem linia dintre o simplă poftă și un comportament care seamănă cu o dependență? Alimentele ultra-procesate și fast-food-urile conțin adesea ingrediente care pot stimula dorința de a le consuma repetat. Dar este justificat să le numim „adictive”? Subiectul rămâne controversat: unii specialiști cred că termenul „dependență” ar trebui rezervat strict pentru consumul de substanțe, iar cercetările privind legătura dintre mâncare și comportamente de dependență oferă rezultate mixte, potrivit Healthline.
Atunci când încercăm să definim ce înseamnă „dependența de mâncare”, este important să ținem cont și de modul în care persoanele afectate se raportează la acest termen, spun experții.
„Din experiența mea, unii pacienți găsesc termenul «dependență de mâncare» valabil, le oferă un sentiment de putere și îi ajută în procesul de recuperare. Totuși, mă îngrijorează că lipsa unui consens clar în privința definiției poate încuraja o gândire rigidă, de tipul «totul sau nimic». Din punctul meu de vedere, termenul nu este ideal, dar este corect să recunoaștem că mâncarea poate duce la comportamente asemănătoare dependenței”, explică dr. Anne Marie O’Melia, director medical și clinic la Eating Recovery Center, potrivit Healthline.
Cali Estes, specialistă în adicții, este de acord și subliniază că există dovezi clare în acest sens. Ea face referire la un studiu din 2018 care arată că activitatea cerebrală a unor persoane în contact cu anumite alimente seamănă mult cu cea observată la cei dependenți de droguri sau alcool.
„Dacă nu te poți opri din a consuma un anumit aliment, mănânci excesiv, o faci pe ascuns sau ai simptome asemănătoare sevrajului — cum ar fi stare de rău sau dezechilibre ale glicemiei — atunci vorbim, fără îndoială, de o formă de dependență”, spune psihoterapeuta Teralyn Sell, pentru Healthline.
Diferența dintre dependența de droguri și dependența de mâncare
De aproape două decenii, Statele Unite se confruntă cu o criză a opioidului, scrie Healthline. În 2021, numărul deceselor legate de opioide a crescut de la 70 029 în 2020 la 80 816, conform datelor Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), iar decesele prin supradoză de droguri au crescut cu 15%.
Cercetările din 2020 au găsit doar asemănări modeste între experiențele trăite de persoanele cu comportamente alimentare asemănătoare dependenței și cele care se încadrează în criteriile tulburărilor legate de consumul de substanțe.
Totuși, o revizuire sistematică din 2018 sugerează că simptomele dependenței de mâncare se potrivesc mai bine criteriilor de diagnostic pentru tulburarea legată de consumul de substanțe decât pentru o tulburare de comportament.
„Deși dependența de mâncare are o probabilitate foarte mică să cauzeze aceleași consecințe devastatoare asupra vieții sau asupra celor dragi precum dependența de droguri sau alcool, dependențele de mâncare nu pot fi trecute cu vederea ca fiind problematice pentru indivizi”, spune Sell.
Conform unui studiu din 2022 la 194 de studenți la facultate, dependența de mâncare a câștigat o atenție sporită în cercetare în ultimul deceniu, scrie Healthline.