Dependența de fumat este o problemă complexă, care afectează milioane de oameni la nivel global, iar impactul său, atât asupra sănătății, cât și a „buzunarului”, este unul considerabil. Anna Constantinova, doctoriță psihiatră narcologă în cadrul Dispensarului Republican de Narcologie, a vorbit pentru ZdG despre cauzele acestei dependențe, despre riscurile asociate consumului de tutun, dar și despre soluțiile pentru renunțarea la fumat.
Cum provoacă tutunul dependență?
„Atunci când vorbim despre tutun, vorbim, de fapt, despre nicotină, o substanță care, deși legală, este un drog cu potențial adictiv puternic. Nicotina este responsabilă pentru instalarea dependenței, însă acest proces nu este același pentru toți consumatorii. În funcție de contextul social, de stresul individual și de alte circumstanțe, dependența poate apărea rapid pentru unii sau mai lent pentru alții”, menționează doctorița narcologă.
Potrivit expertei, nu toți cei care încep să fumeze devin dependenți imediat, iar această variabilitate depinde de o serie de factori, inclusiv de mediul în care trăiește persoana și de predispozițiile sale individuale. Dependența de fumat nu se instalează doar pe baza consumului de nicotină, ci și ca urmare a unui context psihosocial favorabil. De exemplu, în cazul persoanelor care trăiesc într-un mediu în care fumatul este normalizat și care se confruntă cu mai multe situații de stres sau dificultăți în viața personală, probabilitatea de a deveni dependent de tutun este mai mare.
Anna Constantinova subliniază că adolescenții, de obicei, sunt cei mai vulnerabili la acest fenomen, fiind încă în căutarea propriei identități și, respectiv, mai predispuși să experimenteze comportamente riscante, inclusiv fumatul.
Cele mai grave efecte ale consumului de tutun sunt asupra aparatului respirator și sistemului cardiovascular.
Totodată, fumatul, menționează doctorița, este o cauză majoră a cancerului pulmonar și a bolilor de inimă, inclusiv a infarctului miocardic. „Aceste boli sunt principala cauză de deces în rândul fumătorilor.”
Prevenirea și educația în combaterea fumatului
Prevenirea fumatului trebuie să înceapă încă din copilărie, iar educația timpurie este esențială pentru reducerea riscului de a deveni fumător. Anna Constantinova este de părere că educația antifumat desfășurată în școli și grădinițe poate avea un rol fundamental în schimbarea comportamentelor tinerei generații.
În acest sens, doctorița menționează exemplele pozitive ale altor state, unde campaniile de prevenire și promovare a unui stil de viață sănătos au dus la rezultate vizibile.
„Dacă persoana este educată din copilărie/adolescență, aceasta va lua decizii mult mai conștient atunci când cineva îi va propune sau o va îndemna să încerce (fumatul, n.r.). Am avut ocazia să merg în alte state, de exemplu, în Țările Scandinave, unde am văzut cât de mult se pune accentul pe profilaxie și au, într-adevăr, rezultate frumoase”, ne-a împărtășit narcologa.
Cum poate o persoană să renunțe la fumat? Care sunt obstacolele majore?
Renunțarea la fumat este un proces complicat, iar narcologa Anna Constantinova subliniază că dependența de nicotină nu poate fi depășită doar prin voință. Mitul „dacă vrei cu adevărat, te poți lăsa de fumat” nu reflectă realitatea.
„Dependența se instalează treptat, iar persoanele care încearcă să renunțe se confruntă cu simptome intense de sevraj. Acest fenomen poate dura mult timp după renunțarea efectivă la fumat, iar sevrajul poate include simptome precum anxietate, iritabilitate, insomnie și o puternică dorință de a fuma din nou. Mulți fumători, chiar și după mai multe luni de la renunțare, continuă să aibă visuri în care fumează”, punctează doctorița.
Din acest motiv, doar voința este insuficientă pentru a renunța la acest obicei nociv. Astfel, Anna Constantinova recomandă ca procesul de renunțare să fie susținut de un specialist, care poate evalua atât aspectele fizice, cât și cele psihologice ale dependenței și poate elabora un plan personalizat.
Potrivit specialistei, pentru fumătorii înrăiți, produsele care conțin nicotină (plasturi, spray-uri) pot fi eficiente în procesul de renunțare. „Aceste alternative permit o reducere treptată a consumului de nicotină, fără a expune organismul la riscurile suplimentare ale fumului de țigară”, menționează Anna Constantinova.
În schimb, despre țigările electronice specialista spune că acestea conțin o serie de compuși toxici care pot afecta sănătatea, mai ales în rândul tinerilor, și că nu recomandă folosirea acestora ca și alternativă.
„De asemenea, aspectul lor atrăgător și mirosul plăcut fac ca acestea să fie o capcană pentru adolescenți, care, din curiozitate sau dorința de a se integra în grupuri sociale, sunt tentați să le încerce”, susține experta.
Anna Constantinova consideră că, totodată, este nevoie de reglementări mai stricte și de politici care să limiteze accesibilitatea țigărilor pentru tineri.
„În R. Moldova există linia verde, Dispensarul Narcologic, locuri unde cei care vor să renunțe la fumat pot primi suportul necesar. Este esențial ca persoanele să fie conștiente de existența acestor servicii și să apeleze la ajutorul specialiștilor atunci când se confruntă cu dependența de fumat. Suportul psihologic și tratamentele de substituție pot face diferența între succesul și eșecul procesului de renunțare. Dependența de fumat este o problemă complexă, care nu poate fi abordată doar prin voința individuală. Este nevoie de intervenție medicală și psihologică specializată, dar și de educație și prevenire la nivel de societate”, conchide doctorița narcologă Anna Constantinova.