Close Menu

    Abonează-te la actualizări

    Obține ultimele noutăți pe email

    Cele mai populare

    Cum afectează stresul arterele şi cât de grav poate fi un anevrism cerebral

    „Nimeni din lume nu are așa ceva”. Prima carte medicală digitală din R. Moldova: o platformă AI care organizează și interpretează documente medicale

    De la minciuni nevinovate la secrete periculoase: cum evoluează minciuna copiilor și 5 replici recomandate pentru părinți

    Facebook X (Twitter) Instagram
    • Ziarul de Gardă
    • Despre noi
    • Publicitate
    Facebook X (Twitter) Instagram YouTube TikTok Telegram
    ZdGUST
    • Sănătate
    • Gastronomie
    • Odihnă
    • Muncă
    • Mediu
    • Stil
    • Cultură
    Susține
    ZdGUST
    RECOMANDATE

    De la minciuni nevinovate la secrete periculoase: cum evoluează minciuna copiilor și 5 replici recomandate pentru părinți

    28/10/20255 Mins Read23
    Sursa foto: kongacademy
    Share
    Telegram Facebook Twitter WhatsApp Email

    Minciunile copiilor nu sunt mereu semn de obrăznicie. Adesea, copiii apelează la ele de frică, din dorința de aprobare sau sunt rodul unei imaginații debordante. În toate cazurile, reacția părintelui contează decisiv pentru ce se va întâmpla pe termen lung, relatează HotNews.

    De ce mint copiii – aceleași motive, vârste diferite

    Copiii mint încă de la vârste fragede, iar acest comportament are explicații psihologice, nu morale. Altfel spus, copiii nu mint din răutate sau intenție de a înșela, ci pentru că minciuna face parte din procesul lor de dezvoltare cognitivă și emoțională. Minciuna la copii nu e o problemă morală (nu înseamnă că sunt „copii răi”), ci una psihologică (adică ține de felul în care învață să gândească, să anticipeze reacțiile adultului și să se adapteze).

    Conform Child Mind Institute, motivele sunt universale: pentru a evita pedeapsa, pentru a obține ceva ce își doresc, pentru a impresiona sau pentru a proteja sentimentele cuiva. Cu alte cuvinte, minciuna este o formă primitivă de adaptare socială. Studiile arată că, pe măsură ce se dezvoltă cognitiv, copiii încep să înțeleagă că ceilalți nu le pot citi gândurile, așa că pot controla informația.

    Între 2 și 4 ani, minciuna este aproape un exercițiu de imaginație – copilul nu minte cu intenție, ci confundă realul cu dorința. În jurul vârstei de 6 ani, apare prima minciună conștientă, de obicei ca reacție la frică sau rușine. La vârsta școlară, minciuna devine mai sofisticată: copilul învață să ascundă faptele sau să le justifice. Adolescenții mint, în general, pentru a-și proteja intimitatea sau autonomia – adesea pentru că simt că părinții nu îi ascultă, ci doar îi judecă.

    În toate cazurile, reacția părintelui contează decisiv. Un copil care este pedepsit sever pentru sinceritate va învăța repede că minciuna este mai sigură.

    Cum evoluează minciuna copiilor – ghid pe vârste

    De la primele „n-am fost eu!” până la „n-am auzit când ai strigat”, minciunile copiilor evoluează odată cu dezvoltarea lor cognitivă. Psihologii le consideră etape firești, nu defecte de caracter: pe măsură ce copilul învață să-și imagineze gândurile celorlalți și să anticipeze reacțiile adultului, el descoperă și puterea (dar și riscurile) de a modifica adevărul. Fiecare vârstă aduce alt tip de „poveste cosmetizată” – unele simpatice, altele exasperante –, dar toate spun ceva despre felul în care copilul învață să se raporteze la lume.

    2-3 ani. Copilul spune „n-am mâncat eu biscuiții” cu firimiturile încă pe față. Nu e o minciună, ci o fantezie. Psihologii o numesc „wishful thinking”: copilul spune ce ar vrea să fie adevărat, nu ce s-a întâmplat cu adevărat. Nu e o minciună în sensul clasic, ci mai degrabă o dorință spusă cu voce tare: copilul confundă „aș vrea să nu fi mâncat biscuiții” cu „n-am mâncat biscuiții”. În această etapă, minciuna e un joc cognitiv, nu o strategie.

    4-5 ani. Apar minciunile de protecție. Copilul înțelege că părintele nu știe tot și încearcă să evite consecințele. De exemplu: „Nu eu am rupt jucăria” devine o încercare de evitare a rușinii. Este momentul ideal pentru a introduce ideea de consecință, fără, însă, a-l face să se simtă rușinat.

    6-10 ani. Copilul minte mai elaborat, iar motivele sunt aproape identice cu cele ale adulților: frică, dorința de apreciere, nevoia de control. Este important ca părintele să nu transforme descoperirea unei minciuni într-un interogatoriu. Psihologii recomandă conversații neutre: „Ce te-a făcut să spui asta?” în loc de „De ce ai mințit?”.

    Adolescență. Minciunile sunt adesea legate de prieteni, activități, performanțe școlare sau dorința de libertate. Un adolescent care minte repetat transmite, de fapt, că se teme de reacția adultului. În această etapă, pedepsele dure sunt contra-productive: întăresc nevoia de secret, nu încrederea.

    Cum reacționăm când copilul minte – 5 replici care funcționează

    Când descoperiți o minciună, primul pas nu e interogatoriul, ci reglarea atmosferei: calm, contact vizual, voce joasă. Ținta nu e să prindem vinovatul, ci să recuperăm adevărul și să înțelegem motivul (frică, rușine, dorință de aprobare). Evitați etichetele („mincinos”), puneți întrebări deschise și separați adevărul de consecințe: copilul trebuie să înțeleagă că sinceritatea este apreciată, chiar dacă fapta are urmări.

    Cu alte cuvinte, părintele poate corecta comportamentul, dar fără să „pedepsească” faptul că a spus adevărul. Astfel, copilul învață că onestitatea aduce soluții, nu probleme.

    În acest context, replicile de mai jos chiar funcționează:

    1. „Mulțumesc că mi-ai spus acum. Hai să vedem cum putem repara.”
      Această formulare transmite calm și deschidere. Îl învață pe copil că adevărul e valorizat, nu sancționat.
    2. „Partea bună e că putem discuta. Ce te-a făcut să spui altceva?”
      Schimbă tonul de acuzator în curios. În loc de rușine, stimulează reflecția.
    3. „Înțeleg că ți-a fost teamă. Nu e nimic grav, dar trebuie să știm adevărul ca să te pot ajuta.”
      Validarea emoției („ți-a fost teamă”) reduce nevoia de defensivă.
    4. „Hai să refacem povestea împreună.”
      Potrivită pentru vârste mici. Îi arată copilului că adevărul poate fi descoperit, nu impus.
    5. „Adevărul nu doare, reacțiile noastre pot. Promit că nu țip.”
      Un angajament reciproc: copilul spune adevărul, părintele își controlează reacția.

    Psihologii recomandă, în toate cazurile, să nu etichetăm copilul ca „mincinos”. Eticheta produce rușine și rușinea alimentează minciuna.

    Când e cazul să luăm măsuri mai ferme

    Dacă minciunile devin frecvente, elaborate sau implică riscuri (ex. ascunderea consumului de substanțe, a absenteismului, a comportamentelor periculoase), este momentul pentru o intervenție mai serioasă. Potrivit Child Mind Institute, minciunile repetate pot indica anxietate, depresie sau probleme de relaționare. În aceste cazuri, pedepsele agravează situația. Este nevoie de un adult care ascultă, nu doar investighează. Discuțiile trebuie să fie calme, consecințele clare, dar lipsite de umilire.

    În final, minciunile copiilor nu sunt o catastrofă morală, ci o fereastră spre nevoile lor emoționale. Dacă părintele reușește să le descifreze fără furie, copilul va învăța că adevărul nu este un pericol, ci o cale de apropiere, de deschidere.

    Articole asemănătoare

    RECOMANDATE 28/10/2025

    Cum afectează stresul arterele şi cât de grav poate fi un anevrism cerebral

    RECOMANDATE 28/10/2025

    „Nimeni din lume nu are așa ceva”. Prima carte medicală digitală din R. Moldova: o platformă AI care organizează și interpretează documente medicale

    Gastronomie 28/10/2025

    Șapte idei de mic dejun recomandate de nutriționiști pentru a menține echilibrul glicemiei

    Populare în ultima lună
    (VIDEO) Cine este Ulizana Malimon, tânăra din Chișinău care l-a făcut pe Tudor Chirilă să se întoarcă în primele secunde la Vocea României
    24/10/20254.584 Views
    De la terenul de sport și scena artistică la Parlament: promisiunile deputaților care au ajuns pentru prima dată în Parlament
    22/10/20254.082 Views
    (VIDEO) S-a născut prematur, iar medicii nu-i dădeau șanse să poată vorbi sau merge. Acum, la 22 de ani, a luptat în ring cu idolul său, Cătălin Moroșanu
    25/10/20254.054 Views
    Anastasia Nichita își prezintă diplomele de studii și vorbește despre comparația cu Țuțu. Mesajul sportivei deputate către cetățeni
    27/10/20252.576 Views
    Recomandate
    RECOMANDATE 28/10/20255 Mins Read28 Views

    Cum afectează stresul arterele şi cât de grav poate fi un anevrism cerebral

    Medicii spun că legătura dintre presiunea psihică și emoțională și formarea anevrismelor există, dar nu…

    „Nimeni din lume nu are așa ceva”. Prima carte medicală digitală din R. Moldova: o platformă AI care organizează și interpretează documente medicale

    De la minciuni nevinovate la secrete periculoase: cum evoluează minciuna copiilor și 5 replici recomandate pentru părinți

    Șapte idei de mic dejun recomandate de nutriționiști pentru a menține echilibrul glicemiei

    Stay In Touch
    • Facebook
    • Twitter
    • Instagram
    • YouTube
    • TikTok
    • Telegram

    Abonează-te la actualizări

    Dacp vrei să obții ultimele noutăți, introdu adresa de email

    Despre noi

    ZdGust este un nou proiect jurnalistic al ZdG care vine ca o recompensă după porția de investigații și materiale despre corupție, justiție și drepturile omului. ZdGust este un proiect care vorbește și despre cealaltă fațetă a vieții: sănătate, mediu, etica muncii, gastronomie, timp liber și tot ce poate face omul ca să înfrumusețeze viața sa și a comunității fără a dăuna mediului înconjurător. 
    Prin acest proiect, echipa editorială dorește să creeze un spațiu unde frumusețea vieții cotidiene este celebrată și împărtășită într-un mod accesibil și captivant.

    Facebook X (Twitter) Instagram YouTube WhatsApp TikTok Telegram
    Recomandate

    Cum afectează stresul arterele şi cât de grav poate fi un anevrism cerebral

    „Nimeni din lume nu are așa ceva”. Prima carte medicală digitală din R. Moldova: o platformă AI care organizează și interpretează documente medicale

    De la minciuni nevinovate la secrete periculoase: cum evoluează minciuna copiilor și 5 replici recomandate pentru părinți

    Cele mai populare

    (VIDEO) Cine este Ulizana Malimon, tânăra din Chișinău care l-a făcut pe Tudor Chirilă să se întoarcă în primele secunde la Vocea României

    De la terenul de sport și scena artistică la Parlament: promisiunile deputaților care au ajuns pentru prima dată în Parlament

    (VIDEO) S-a născut prematur, iar medicii nu-i dădeau șanse să poată vorbi sau merge. Acum, la 22 de ani, a luptat în ring cu idolul său, Cătălin Moroșanu

    © 2025 Un proiect Ziarul de Gardă. 
    • Home
    • RECOMANDATE
    • Ziarul de Gardă

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.