Postul, în tradiția creștină, este o perioadă de curățare a minții și sufletului, în care credincioșii renunță la anumite alimente, băuturi sau obiceiuri. Bazat exclusiv pe alimente de origine vegetală, această perioadă nu poate asigura o dietă variată pe termen lung, susține nutriționista Victoria Ursu. „O săptămână, două se mai poate, dar numai dacă alimentația este bine echilibrată și bogată în proteine vegetale de calitate”, explică specialista.
Potrivit nutriționistei, perioadele lungi de post nu sunt recomandate mai ales persoanelor vulnerabile, precum vârstnicii, copiii, femeile însărcinate sau care alăptează și cei cu afecțiuni medicale.
Victoria Ursu spune că una dintre cele mai frecvente greșeli făcute în perioada de post, este consumul excesiv de carbohidrați, în special cartofi prăjiți, pâine, covrigi și produse de panificație, care oferă energie rapidă, dar de scurtă durată. „Ni se face foame foarte repede, ceea ce duce la exces alimentar” explică ea. O altă greșeală este lipsa proteinelor de calitate în meniul zilnic. Ciupercile uscate, semințele de cânepă decorticate, fulgii de drojdie inactivă, tofu sau produsele pe bază de soia ar trebui integrate la fiecare masă, pentru a preveni pierderea masei musculare.
Potrivit nutriționistei, multe persoane care țin post aleg alimente ultraprocesate concepute special pentru această perioadă – crenvurști vegetali, pateuri sau prăjituri vegane – care conțin adesea grăsimi saturate, aditivi, potențiatori de aromă și zahăr în exces. Consumul lor regulat poate crește tensiunea arterială, colesterolul și pofta de dulce. Specialista atrage atenția că dulciurile de post și produsele ultraprocesate nu hrănesc cu adevărat organismul și pot afecta sănătatea pe termen lung.
Nutriționista recomandă, pentru a ne simți bine cu noi înșine și pentru a fi sănătoși, să avem o alimentație echilibrată, chiar și în perioada de post. Aceasta propune câteva sfaturi:
- Trei mese principale: mic dejun, prânz și cină. Toate ar trebui să conțină proteine, carbohidrați și grăsimi. Proteine, evident, vom alege dintre fasole roșii, fasole neagră, linte, humus, nuci, semințe de chia, de dovleac, untul din nuci, tofu. Proteinele ne ajută să avem o concentrare mai bună, se stabilizează și glicemia, astfel scade anxietatea;
- Grăsimi sănătoase pentru creier. Alegem uleiul extravirgin de măsline, pasta tahin, o concentrație de semințe de susan zdrobite, nucile, avocado, măslinele. Ne protejează și împotriva stresului oxidativ;
- Fibre pentru digestie și energie. Toate le găsim în legume, fructe, leguminoase, cereale integrale. Pe zi, un adult are nevoie de 25 g de fibre și de o varietate. Creierul se plictisește repede de una și aceeași. Ne străduim să avem diferite culori ale legumelor, fructelor. Combinațiile, la fel, le schimbăm și textura să fie una plăcută;
- Evitarea alimentelor ultraprocesate. Vin la pachet cu un exces de sare, ceea ce duce la retenție hidrică și la creșterea tensiunii arteriale, în special la pacienții care deja nu o au stabilă. Vin cu grăsimi saturate și hidrogenate parțial, mixuri de ulei de palmier, de margarină vegetală. Ele, în timp, duc la creșterea colesterolului. Multe calorii și sațietate scăzută. Vin și cu multe zaharuri, au indicele glicemic înalt, asta duce la scăderea energiei și la poftă de dulce constant.
Postul Paștelui 2026 începe pe 23 februarie și se încheie pe 11 aprilie, reprezentând o perioadă dedicată pregătirii spirituale pentru sărbătoarea Învierii. În acest interval, credincioșii sunt invitați să renunțe la consumul de carne, ouă, lapte și brânzeturi. Totodată, calendarul bisericesc include zile cu dezlegare, când este permis consumul de pește, precum și ocazii speciale în care vinul, uleiul sau untdelemnul pot fi integrate în dietă, în conformitate cu tradițiile și recomandările spirituale ale bisericii.