Îmbătrânirea este un proces biologic influențat de mulți factori, printre care stilul de viață și, mai ales, alimentația. Potrivit nutriționistei italiene Chiara Manzi, una dintre cele mai importante specialiste europene în nutriție anti-îmbătrânire, ceea ce punem în farfurie în fiecare zi poate accelera sau încetini „ceasul nostru biologic”, transmite G4Food.
Nutriția pentru o viață lungă presupune și anumite reguli legate de cum combinăm alimentele între ele. Iată câteva explicații oferite de aceasta pentru publicația gazzetta.it, în care detaliază capitolul combinațiilor alimentare, care potențează valoarea nutritivă a alimentelor sănătoase. Sau, dimpotrivă, le depotențează, combinate cu alimente mai puțin sănătoase.
Nutrienți anti-aging: „more and less”
„Îmi place să numesc nutrienții cu efect anti-aging more and less”, explică Manzi. „More, adică mai multe molecule protectoare, cum ar fi vitamina E, vitamina C, licopenul, polifenolii, prebioticele. Less, adică mai puține calorii, mai puțini zaharuri simple, mai puțină sare și mai puține grăsimi saturate”.
Această strategie – cunoscută și ca nutriție funcțională – se bazează pe un principiu esențial: nu este suficient să consumăm nutrienți benefici, trebuie să evităm și factorii care le anulează efectul. De exemplu, un exces de zaharuri sau grăsimi poate neutraliza acțiunea protectoare a multor antioxidanți.
Unde găsim acești nutrienți?
-
Vitamina C: se găsește în toate fructele și legumele, însă ardeii (mai ales cruzi) conțin de până la trei ori mai multă decât portocalele. Alte surse bogate: pătrunjelul proaspăt, ardeiul iute, kiwi, citricele.
-
Licopen: un carotenoid puternic prezent în roșii, mai ales când sunt gătite (ex. pastă, sos, concentrat). Gătitul crește biodisponibilitatea lui.
-
Vitamina E: esențială pentru combaterea stresului oxidativ și regenerarea vitaminei C. Se găsește în uleiul de măsline extravirgin, fructele oleaginoase (migdale, nuci), semințe și măsline. Uleiul trebuie păstrat ferit de lumină și căldură.
-
Polifenoli: se regăsesc în ceaiul verde, cacaoa amară, afine, struguri negri, rodii, curcuma, ceapă roșie. Au efecte antiinflamatorii și de protecție vasculară.
-
Prebiotice: fibre care hrănesc microbiota intestinală (ex. cicoare, topinambur, usturoi, ceapă, praz). Îmbunătățesc sănătatea digestivă și reduc riscul bolilor cronice.
Combinațiile care fac diferența
Nu contează doar ce alegem să punem în farfurie, ci și cum combinăm alimentele. „Vitamina C și vitamina E, împreună, devin o bombă antioxidantă”, spune Manzi. „Licopenul din roșii, în schimb, are nevoie de un strop de ulei de măsline extravirgin pentru a fi absorbit”.
De asemenea, combinația dintre fibre și carbohidrați poate aduce beneficii. „Fibrele solubile, cum sunt cele din legumele cu frunze verzi, încetinesc absorbția zaharurilor și reduc indicele glicemic. E un mod natural de a ajuta metabolismul”.
Aceste afirmații sunt confirmate și de studii internaționale. Potrivit Harvard School of Public Health, o dietă bogată în fructe, legume, leguminoase, cereale integrale și grăsimi sănătoase poate reduce riscul bolilor cronice asociate vârstei, cum ar fi diabetul, sindromul Alzheimer și bolile cardiovasculare.
Regula de aur nu este perfecțiunea, ci consecvența
A mânca într-o optică anti-aging nu înseamnă să urmezi o dietă rigidă, ci să faci alegeri zilnice mai conștiente. „Diferența o face ceea ce mănânci în fiecare zi, nu ocazional”, subliniază Manzi.
„E nevoie de echilibru, nu de obsesie”. Așadar, alimentația poate fi primul nostru aliat pentru a îmbătrâni frumos – nu doar pentru a trăi mai mult, ci pentru a trăi mai bine.