Aproape în orice frigider se găsesc alimente care, consumate frecvent, pot afecta serios sănătatea. Mezelurile se numără printre cele mai problematice, fiind asociate cu un risc crescut de cancer de colon și afecțiuni cardiovasculare. Nici iaurturile cu fructe nu sunt o alegere mai bună deoarece conțin chiar și de trei ori mai mult zahăr decât variantele simple. Iar ketchupul și maioneza, nelipsite din niciun frigider, transformă sandvișurile în bombe calorice. Nu mai vorbim de băuturile cu zahăr adăugat sau despre cele alcoolice care duc la obezitate, diabet de tip 2 și chiar cancer, potrivit unui avertisment recent al Organizației Mondiale a Sănătății, transmite HotNews.
Fiecare dintre aceste produse afectează sănătatea, dacă sunt prezente zilnic în alimentație. Efectul cumulativ al unei diete bogate în alimente procesate, zahăr și grăsimi saturate este devastator.
Iată, mai jos, lista celor mai rele alimente și băuturi pe care cel mai probabil și tu le ai în frigider.
Carnea procesată
Organizația Mondială a Sănătății plasat mezelurile în aceeași categorie de risc cu tutunul și azbestul. Potrivit Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului, un singur hot dog pe zi poate crește predispoziția către cancer colorectal cu aproape 20%.
„Riscul individual rămâne relativ mic la un consum redus, dar crește constant cu fiecare porție suplimentară”, a declarat dr. Kurt Straif, cercetor în cadrul Agenției.
Nutriționista Ellie Krieger atrage atenția asupra nivelului ridicat de sodiu: „Mă înfior când văd etichetele unor produse care depășesc 1.000 de miligrame de sodiu per porție, aproape jumătate din limita recomandată pentru o zi întreagă.”
În plus, un studiu al Universității Harvard a arătat că 51 de grame de carne procesată pe zi, echivalentul unui crenvurșt, cresc riscul de infarct cu 42% și de diabet de tip 2 cu aproape 20%.
Iaurturile cu fructe
Producătorii au transformat iaurtul dintr-un aliment sănătos într-un desert lichid plin de zahăr. Un singur pahar de iaurt cu fructe conține aproximativ șase lingurițe de zahăr, de trei ori mai mult decât un iaurt simplu.
Variantele degresate, promovate intens ca alternative „mai sănătoase”, au un alt inconvenient. În lipsa grăsimilor naturale, senzație de sațietate nu se menține mult timp, iar organismul absoarbe mai greu vitaminele liposolubile. În schimb, un iaurt grecesc combinat cu fructe proaspete și câteva nuci oferă proteine, fibre și grăsimi benefice, fiind o opțiune nutritivă echilibrată.
Băuturile carbogazoase
O doză de cola conține 140 de calorii complet inutile și zece lingurițe de zahăr. Organismul nu știe cum să gestioneze acest val de zahăr lichid, așa că îl transformă rapid în grăsime. Potrivit studiilor, consumul constant de băuturi carbogazoase este asociat cu sindromul metabolic, o combinație de hipertensiune, obezitate abdominală și rezistență la insulină, factori de risc majori pentru boli cardiovasculare și diabet.
Apa tonică este adesea percepută ca o variantă mai ușoară, dar o sticlă mică are aproape același număr de calorii ca o cola. Nici versiunile „diet” nu reprezintă o soluție, cercetările indicând că îndulcitorii artificiali pot deregla metabolismul și pot crește pofta de alimente dulci. O alegere simplă și sigură rămâne apa, eventual cu o felie de lămâie pentru un plus de gust.
Sosurile
Ketchupul este unul dintre cele mai consumate sosuri, însă aproape un sfert din conținutul unei sticle este zahăr. O singură lingură are patru grame, dar puțini se limitează la atât. La mesele de zi cu zi, cantitatea consumată depășește de obicei această porție, așa că aportul de zahăr crește rapid.
Cât despre maioneză, o singură lingură conține aproape 100 de calorii. O salată sau un sandviș își dublează ușor valoarea energetică doar printr-un adaos de câteva porții. Nici versiunile „light” nu reprezintă o soluție, deoarece reducerea grăsimii este compensată cu zahăr, sare și diverși aditivi. Opțiuni mai simple, precum muștarul Dijon sau un dressing clasic din ulei de măsline și oțet, dau gust fără exces caloric.
Înghețata
Înghețata din categoria premium are de obicei aproape dublul cantității de grăsimi și zahăr față de sortimentele obișnuite. Diferența nu pare mare la o porție normală, estimată la aproximativ 150 de calorii, dar devine relevantă atunci când ai obiceiul să mănânci toată cutia odată, în fața televizorului.
„Înghețata este unul dintre alimentele la care controlul porțiilor dispare cel mai ușor, pentru că amestecul de grăsime și zahăr stimulează puternic centrii plăcerii din creier”, a explicat nutriționista Ellie Krieger. Porțiile individuale pot limita excesul, iar alternative precum iaurtul congelat sau fructele păstrate la congelator sunt un desert mai ușor, cu beneficii nutriționale superioare.
Cartofii congelați
Un studiu realizat la Universitatea Harvard a arătat că o porție zilnică de cartofi prăjiți duce, în medie, la o creștere de 1,5 kilograme în patru ani. Cercetătorii au identificat cartofii prăjiți drept alimentul cu cel mai puternic efect asupra creșterii în greutate, chiar mai accentuat decât deserturile.
„Majoritatea variantelor de cartofi congelați sunt prăjite rapid înainte de congelare”, a atenționat specialista în alimentație. Practic, consumatorii adaugă un al doilea strat de ulei atunci când îi gătesc acasă. O alternativă mai sănătoasă rămâne cartoful gătit în coajă la cuptor, stropit cu puțin ulei de măsline. Diferența de calorii între cele două metode de preparare e de aproximativ 200 față de 500 per porție.
Pizza congelată
O pizza congelată conține, de obicei, șase porții, dar în practică puțini oameni se limitează la o singură felie. Iar o pizza întreagă înseamnă aproximativ 1.900 de calorii, 30 de grame de grăsimi saturate și 5.000 de miligrame de sodiu, valori care depășesc cu mult necesarul unei singure mese. În realitate, producătorii menționează porțiile pe etichetă pentru ca datele nutriționale să pară mai „prietenoase”.
Nivelul de sodiu este destul de problematic. Cele 5 grame dintr-o pizza congelată depășesc dublul dozei zilnice recomandate, așa că organismul este obligat să depună efort suplimentar, favorizând creșterea tensiunii arteriale.
Untul
O lingură de unt înseamnă 100 de calorii instant, șapte grame de grăsimi saturate care înfundă arterele și 30 de miligrame de colesterol.
„Când sotezi legumele în unt, aroma dispare, dar caloriile rămân”, a explicat nutriționista Ellie Krieger.
Alternativa sănătoasă ar fi gătirea legumelor la abur și adăugarea unei lingurițe de unt deasupra, unde aroma chiar se simte.
Berea
Un singur pahar de bere nu schimbă mult balanța calorică, dar dacă bei mai multe pahare ingerezi rapid câteva sute de calorii. Ficatul procesează alcoolul cu prioritate, iar în acest interval metabolismul grăsimilor încetinește. Rezultatul este o tendință de acumulare a grăsimii abdominale.
Consumul regulat de bere duce la celebra burtă de bere, dar și la probleme mai grave, cum ar fi ciroza, pancreatita, hipertensiunea arterială și chiar cancerul. Din punct de vedere caloric, două-trei beri echivalează cu un desert consistent, deși mulți consumatori nu realizează acest lucru.
Carnea tocată
Două zile. Atât rezistă carnea tocată în frigider înainte să devină periculoasă. Procesarea și manipularea suplimentară creează suprafețe infinite pentru dezvoltarea bacteriilor. Cei care păstrează carnea tocată o săptămână în frigider se expun riscului de toxiinfecție alimentară.
Congelarea imediată după cumpărare oprește cronometrul bacterian, dar majoritatea oamenilor aruncă pachetul în frigider cu gândul de a face ceva cu el în următoarele zile, timp în care bacteriile se dezvoltă exponential.
Conservele deschise
Metalul cutiilor deschise accelerează oxidarea alimentelor și permite absorbția de mirosuri din frigider. În plus, marginile tăioase pot elibera particule metalice microscopice în alimente. Conservele nu sunt proiectate pentru păstrare după deschidere, însă din comoditate multe persoane le lasă în ambalajul original.
Transferul în recipiente de sticlă sau plastic reduce riscul de contaminare și prelungește durata de consum. Alimentele păstrate în cutii deschise se usucă de câteva ori mai repede și capătă un gust alterat.
Mâncarea gătită de câteva zile
Majoritatea mâncărurilor gătite pot fi păstrate în siguranță cel mult trei zile la frigider sau patru dacă regulile de depozitare au fost respectate cu atenție. După acest interval, bacteriile încep să se multiplice rapid, chiar dacă alimentele arată sau miros normal. Unele bacterii produc toxine care rezistă la reîncălzire.
Tendința de a păstra preparatele prea mult timp pentru a evita risipa crește riscul de toxiinfecții alimentare. O porție uitată mai bine de o săptămână în frigider nu mai este sigură, indiferent de aspect sau de prețul ingredientelor.