Când te așezi pe un colac de toaletă publică, e firesc să te întrebi dacă riști să te îmbolnăvești. De la temutul „strănut al toaletei” (atunci când tragi apa) la bacteriile de pe suprafețe, specialiștii explică de ce adevăratul pericol nu vine din contactul direct al pielii cu colacul, ci din… mâini. BBC a publicat un articol la acest subiect.
Ar trebui să acoperi colacul sau să stai „în aer”?
Mulți oameni aleg să acopere colacul cu hârtie igienică sau să folosească huse speciale de unică folosință, ca metodă de protecție.
Totuși, nici hârtia, nici husele nu sunt foarte eficiente: materialele sunt poroase și nu împiedică trecerea microbilor spre piele. Iar „statul în aer” poate aduce mai multe probleme decât beneficii, potrivit Stephanie Bobinger, specialistă în sănătatea pelvină la Ohio State University.
Atunci când femeile stau ghemuite pentru a urina, mușchii planșeului pelvin se contractă, ceea ce îngreunează golirea vezicii. Acest lucru le face să împingă mai puternic, punând presiune inutilă pe zona pelvină și crescând riscul să nu elimine complet urina – situație care poate favoriza apariția unei infecții urinare.
Bolile pe care nu le vei lua, cel mai probabil, din toaletele publice
- boli cu transmitere sexuală (BTS): majoritatea bacteriilor și virusurilor care le provoacă – de la gonoree la chlamidie – nu rezistă mult în afara corpului uman, cu atât mai puțin pe o suprafață rece și dură precum colacul de toaletă. De aceea se consideră că majoritatea BTS se transmit doar prin contact direct între organele genitale și schimb de fluide corporale. Pentru a fi expus riscului, ar trebui să fii suficient de ghinionist încât să intri imediat în contact cu fluide corporale proaspete, transferate de pe colac pe zona genitală, fie cu mâna, fie prin hârtie igienică, explică Jill Roberts, profesoară de sănătate publică și microbiologie la Universitatea din South Florida.
- boli cu transmitere prin sânge: în mod similar, e puțin probabil să contractezi o boală transmisă prin sânge de pe colac. În primul rând, ai observa sângele și l-ai evita. În orice caz, transmiterea unor astfel de agenți patogeni nu s-ar face decât în condiții de contact sexual sau injecție cu ace contaminate, spune Roberts.
- infecții urinare: pentru asta ar fi nevoie să ajungă o cantitate mare de materii fecale de pe colac în tractul urinar. Mult mai frecvent, spune Roberts, infecțiile urinare apar atunci când o persoană își șterge incorect propriile excremente, prea aproape de organele genitale.
Ce boli poți lua (în anumite condiții)
- virusurile papiloma umane (HPV), care provoacă negi genitali, pot supraviețui până la o săptămână pe suprafețe – deși asta depinde de mai mulți factori. „Aceste virusuri sunt foarte mici și au un înveliș proteic stabil, care le oferă o «durată de viață» mai lungă în mediul înconjurător”, explică Karen Duus, profesor de microbiologie și imunologie la Universitatea Touro din Nevada. HPV rezistă și la dezinfectanții pe bază de alcool și necesită o soluție de clor de 10% pentru a-i distruge învelișul protector, spune Duus. Totuși, virusul poate intra în corp doar dacă pielea din zona genitală este afectată de o erupție sau o rană, în timp ce persoana stă pe colac. Din acest motiv, HPV se transmite aproape exclusiv prin contact sexual direct (oral, anal sau vaginal).
- herpesul genital ar putea fi transmis prin colac, dacă o persoană are o erupție activă și elimină virus pe suprafață. Următorii utilizatori ar putea fi expuși doar dacă au răni deschise sau un sistem imunitar slăbit, spune Daniel Atkinson, medic specialist la Treated.com, SUA. Totuși, riscul rămâne foarte scăzut.
Problema reală
Adevăratul risc din toalete nu vine din contactul direct al pielii cu colacul, ci din… mâini. Colacul, dar și alte suprafețe din toaletă, pot fi acoperite cu particule microscopice de materii fecale, care conțin bacterii precum E. coli, Salmonella, Shigella, Staphylococcus sau Streptococcus. Odată ingerate, acestea pot provoca greață, vărsături și diaree.
Un alt risc este norovirusul – extrem de contagios și foarte rezistent. Poate supraviețui pe unele suprafețe până la două luni, iar doar 10–100 de particule virale sunt suficiente pentru a infecta o persoană.
Un studiu arată că oamenii au cele mai mari șanse să ia norovirus din suprafețe contaminate din toalete, mai mult decât din contact cu adenovirusul (care provoacă simptome de răceală sau gripă) sau cu virusul Covid-19.
Totuși, riscul general rămâne scăzut, spune Roberts. Toaletele publice sunt curățate zilnic sau de mai multe ori pe zi, în timp ce majoritatea oamenilor își curăță baia acasă doar o dată pe săptămână. „De fapt, toaletele publice sunt mai curate decât băile de acasă, în multe cazuri”, adaugă Charles Gerba, profesor de virologie la Universitatea din Arizona.
Atenție la „strănutul toaletei”
Un alt risc vine de la aerosolii eliberați atunci când tragi apa. Fenomenul este cunoscut sub numele de „toilet plume”, în traducere în limba română ar fi , „strănutul toaletei”.
Atunci când apa se revarsă cu presiune, aceasta ridică în aer particule microscopice de materii fecale și urină, care pot conține bacterii și virusuri. Aceste picături pot rămâne suspendate în aer și se pot depune pe piele, haine sau pe alte suprafețe din baie – inclusiv pe periuța de dinți, dacă ești acasă.
Un studiu publicat în Journal of Applied Microbiology a arătat că bacteriile dintr-un vas de toaletă pot fi răspândite până la 90 de minute după ce a fost trasă apa.
De aceea, experții recomandă să închizi capacul toaletei înainte să tragi apa și să eviți să stai prea aproape de vas imediat după folosire.
Cum să te protejezi
- Spală-te pe mâini – cel mai eficient mod de a reduce riscul de infecții. Folosește apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde. Dacă nu ai acces, folosește un dezinfectant pe bază de alcool (dar reține că unele virusuri, precum HPV, sunt rezistente).
- Nu-ți atinge fața – în special gura, nasul și ochii – până nu te-ai spălat pe mâini.
- Folosește șervețele pentru a atinge suprafețele – cum ar fi clanțele sau butonul de tras apa, mai ales dacă nu există opțiuni „hands-free”.
- Ai grijă la igiena generală – păstrează-ți imunitatea puternică printr-un stil de viață sănătos; un organism sănătos face față mai bine expunerilor accidentale.