Părinții sunt, în general, familiarizați cu tulburările de alimentație precum anorexia, însă specialiștii avertizează asupra unei probleme mai puțin cunoscute, aflate în creștere, mai ales în rândul băieților: dismorfia musculară, cunoscută și sub numele de bigorexie, notează HuffPost.
Bigorexia este o tulburare psihologică din spectrul dismorfiei corporale, caracterizată printr-o percepție distorsionată asupra propriului corp. Persoanele afectate sunt obsesiv preocupate de ideea că nu sunt suficient de musculoase, chiar și atunci când au deja o constituție atletică sau de tip bodybuilder. Această convingere poate duce la comportamente nesănătoase, precum antrenamente excesive, diete restrictive, consum de suplimente sau chiar steroizi.
Deși poate afecta pe oricine, bigorexia este mai frecventă în rândul bărbaților. Un studiu din 2019 arată că 22% dintre băieții adolescenți au adoptat comportamente alimentare dezordonate orientate spre creșterea masei musculare. În același timp, spitalizările pentru tulburări de alimentație în rândul băieților au crescut semnificativ în ultimele decenii.
Specialiștii spun că bigorexia este adesea trecută cu vederea deoarece multe dintre comportamentele asociate — antrenamentele intense sau dorința de a avea un corp „lucrat” — sunt normalizate sau chiar încurajate în sălile de fitness și în cultura sportivă.
Printre factorii de risc se numără istoricul familial de tulburări de sănătate mintală, stima de sine scăzută, perfecționismul, tendințele obsesiv-compulsive, trauma și bullyingul. De asemenea, sportivii de performanță și cei care se antrenează cu scop estetic sunt mai expuși.
Un rol major în creșterea acestui fenomen îl joacă social media. Tinerii sunt bombardați constant cu imagini ale unor corpuri idealizate, promovate de influenceri și celebrități care investesc masiv în antrenori personali, nutriționiști și editare digitală. Pentru adolescenți, aceste standarde sunt adesea percepute ca fiind realiste și ușor de atins, ceea ce alimentează nemulțumirea față de propriul corp.
Comentariile negative și comparațiile constante din mediul online pot accentua insecuritatea și pot transforma exercițiul fizic într-un comportament obsesiv.
Specialiștii recomandă părinților să limiteze, pe cât posibil, expunerea copiilor la social media, dar mai ales să discute deschis cu ei despre imaginile și mesajele pe care le văd. Este important ca părinții să ofere context, să explice că aceste corpuri sunt rezultatul unor condiții extreme și nerealiste și să promoveze valori care nu țin de aspectul fizic.
Semnalele de alarmă includ obsesia pentru greutate, alimentație, exerciții fizice sau aspect, însoțită de deteriorarea vieții sociale, școlare sau familiale. În astfel de cazuri, intervenția timpurie și sprijinul specializat sunt esențiale. Tratamentul presupune, de regulă, o abordare multidisciplinară, care include suport psihologic, medical și nutrițional.
Specialiștii avertizează că, netratată, bigorexia poate avea consecințe grave și de durată asupra sănătății fizice și mintale a copiilor și tinerilor.