Când emoțiile, stresul ori suferințele interioare nu își găsesc loc în exprimare, unii oameni caută alinare acolo unde e mai simplu – în mâncare. Astfel, apare alimentația compulsivă, o tulburare de comportament alimentar, care afectează profund viața emoțională și fizică a celor care se confruntă cu ea. Deși se manifestă diferit, pot suferi atât femeile, cât și bărbații.
Alimentația compulsivă nu dispare printr-o simplă dietă, ci necesită un proces de vindecare emoțională, susținut prin psihoterapie, consiliere nutrițională și, uneori, medicație. Cu sprijinul potrivit și răbdare, această tulburare poate fi înțeleasă, gestionată și depășită, persoana formând o relație sănătoasă cu mâncarea, dar și cu sine. „Identifică și exprimă nevoile emoționale nespuse. Dacă nu se atrage atenția la acest aspect, mâncarea devine un mijloc de evitare a trăirilor dificile și ele se pot manifesta prin comportamente compulsive”, explică psihologa Doina Chiosa.
„Persoana simte că nu se poate opri din mâncat, chiar dacă nu îi este foame fizic”
Relația noastră cu mâncarea poate deveni uneori disfuncțională, mai ales atunci când aceasta nu are rolul de a potoli foamea, dar devine un mecanism prin care încercăm să gestionăm emoțiile. În astfel de cazuri poate apărea alimentația compulsivă.
„Alimentația compulsivă sau mâncatul compulsiv este o tulburare de comportament alimentar, caracterizată prin episoade recurente de consum excesiv de alimente într-un timp scurt, însoțite de o senzație de pierdere a controlului asupra cantității de alimente”, explică Doina Chiosa. „Persoana simte că nu se poate opri din mâncat, chiar dacă nu îi este foame fizic, și, de multe ori, consumă alimente rapid, în cantități mari, până la apariția disconfortului fizic. O poate face și în secret, iar apoi apar sentimente de vinovăție sau rușine”, adaugă aceasta.
Specialista menționează că între simpla poftă de mâncare și alimentația compulsivă sunt diferențe. Alimentația compulsivă este un comportament necontrolat și repetitiv, declanșat de factori emoționali, nu de foame sau de nevoia reală de hrană. În schimb, pofta de mâncare apare, de obicei, din dorința de a consuma un anumit produs, nu toate alimentele odată.
Stresul, traumele, dificultățile emoționale, imaginea corporală negativă și anxietatea sunt doar câteva dintre cauzele care pot sta la baza comportamentului compulsiv. De multe ori, mâncatul excesiv devine o modalitate prin care oamenii încearcă să calmeze suferințe emoționale greu de exprimat sau confruntat.
„Comportamentul de alimentație în exces se poate dezvolta când persoana este depășită de problemele existente, iar corpul are mecanismul compensatoriu de a înlocui starea emoțională dificilă pe ceva extern și care aduce rapid senzația de «plăcere» în corp. În asemenea cazuri, alimentarea este cea mai rapidă sursă de plăcere și relaxare.”
Psihologa consideră că între alimentația compulsivă, depresie și anxietate ar exista o legătură. Persoanele care trăiesc cu tulburări afective sunt mai predispuse spre folosirea mâncării ca modalitate de reducere a disconfortului emoțional. „După episoadele de mâncat compulsiv, apar frecvent vinovăția și rușinea, ceea ce agravează stările de anxietate sau depresie, formând un cerc vicios”, explică aceasta. După părerea specialistei, alimentația compulsivă afectează atât femeile, cât și bărbații, deși se manifestă adesea diferit. Bărbații tind să recunoască mai greu problema și sunt adesea subdiagnosticați, din cauza stigmei legate de exprimarea emoțiilor și a slăbiciunii percepute. În schimb, femeile sunt mai frecvent diagnosticate din cauza presiunilor sociale legate de imaginea corporală, a dietelor restrictive și a vulnerabilității mai mari față de tulburările afective. „Totuși, nici femeile, nici bărbații nu sunt feriți de acest pericol și pot dezvolta un raport dezechilibrat cu mâncarea”, menționează psihologa.
„Alimentația compulsivă nu este o sentință pe viață”
Alimentația compulsivă nu poate fi tratată printr-o dietă sau o decizie de moment. E nevoie de mai multe forme de intervenție.
„Tratamentul implică, de obicei, o combinație de psihoterapie, se poate terapia cognitiv-comportamentală, dar și gestalt terapia, deoarece pune accent pe conștientizarea emoțiilor, gândurilor și comportamentelor din prezent – ceea ce ajută persoana să observe cum mâncarea devine un mijloc de evitare a trăirilor dificile. De asemenea, e utilă consilierea nutrițională și, uneori, medicația. Trebuie de accentuat că depășirea acestui tip de comportament alimentar este un proces intern, care implică lucrul cu propriile emoții și trăiri, nu o decizie ce poate fi luată instant.”
Tratamentul acesteia este esențial. Această tulburare poate duce la complicații grave precum obezitatea, diabetul, depresia, anxietatea și hipertensiunea.
„Alimentația compulsivă nu este o sentință pe viață”, susține psihologa. Este o formă de a face față durerii când alte resurse lipsesc, însă, cu ajutorul potrivit, acest comportament poate fi înțeles, gestionat și, în timp, depășit.
„Recomand să începi prin dezvoltarea curiozității – să vezi cine ești și cum funcționezi. Identifică și exprimă nevoile emoționale nespuse. Dacă nu se atrage atenția la acest aspect, mâncarea devine un mijloc de evitare a trăirilor dificile și ele se pot manifesta prin comportamente compulsive. Recomandat ar mai fi să nu cauți soluții rapide, ci să înțelegi că este un proces de lungă durată, nu o decizie”, conchide specialista.