Un studiu științific, realizat de cercetătorii de la Institutul Central de Sănătate Mintală din Mannheimcest, arată că activitatea fizică din viața de zi cu zi are potențialul de a compensa consecințele negative ale singurătății, în special la persoanele vulnerabile din punct de vedere psihologic și neurobiologic.
Studiul arată că persoanele care au fost singure într-o bună perioadă din viața lor au raportat niveluri scăzute de bunăstare afectivă, dar acestea au crescut atunci când au fost activi fizic. Datele sugerează că activitatea fizică, cum ar fi mersul pe jos timp de o oră, poate compensa un „deficit social-afectiv” cel puțin în unele momente.
Oamenii de știință au studiat un grup de 317 de adulți sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 28 de ani, care au fost recrutați din 2014 până în 2018. În plus, a fost examinat și un grup de 30 de adulți sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 63 de ani, recrutați din 2019 până în iulie 2022 în timpul pandemiei COVID-19.
Cercetătorii au folosit o combinație de metode pentru studiul lor, inclusiv accelerometre, smartphone-uri cu jurnale electronice și imagistică cerebrală. O astfel de abordare a permis cercetătorilor să investigheze interacțiunea complexă dintre contactul social, activitatea fizică și bunăstarea afectivă în viața de zi cu zi și să identifice funcțiile asociate ale creierului.
Prof. Dr. Heike Tost de la Departamentul de Psihiatrie și Psihoterapie din cadrul Institutului Central de Sănătate Mintală din Mannheim, adaugă: „Rezultatele sugerează că activitatea fizică poate fi folosită ca o strategie eficientă și accesibilă pentru a contracara efectele psihologice ale singurătății și pentru a îmbunătăți sănătatea publică”.
Echipa de cercetare interdisciplinară a publicat rezultatele studiului în revista Nature Mental Health.