Republica Moldova se află în TOP 5 țări la nivel global în clasamentul Youth Progress Index 2025, devansând state precum Franța, Germania, Norvegia și Regatul Unit. Țara a obținut un scor total de 74,1 din 100 la capitolul calitatea vieții tinerilor raportată la resursele disponibile.
Rezultatele arată că Republica Moldova este una dintre cele mai bine poziționate țări din regiune în ceea ce privește condițiile de viață ale tinerilor. Potrivit raportului, Moldova performează peste așteptări în mai multe domenii-cheie și obține rezultate comparabile sau chiar mai bune decât state UE mult mai bogate.
Puncte forte evidențiate de index la categoria Nevoi de bază, Republica Moldova a obținut un scor de 83,28, cu rezultate foarte bune în ceea ce privește siguranța personală, nutriția, îngrijirea medicală de bază, accesul la electricitate și condiții de locuire sigure. Unul dintre cele mai mari succese este Educația de bază, unde Moldova a înregistrat un scor de 93,79. Raportul indică o rată aproape completă de înscriere în învățământul primar, paritate de gen în educație și un număr foarte redus de tineri fără educație de bază, un avantaj strategic inclusiv în comparație cu multe state membre ale Uniunii Europene.
La capitolul Informație și conectivitate, scorul Moldovei este de 82,63, fiind apreciat accesul bun la internet și telefonie mobilă, dezvoltarea serviciilor online și nivelul relativ bun al libertății presei.
Raportul evidențiază și zonele unde Republica Moldova rămâne în urmă. Sănătatea a obținut un scor de 65,38, principalele probleme fiind speranța de viață, accesul inegal la servicii medicale de calitate și prevenția bolilor netransmisibile. La Mediu, scorul este de 66,5. Deși calitatea aerului este relativ bună, gestionarea și reciclarea deșeurilor rămân extrem de deficitare, iar politicile de mediu sunt considerate mai degrabă declarative.
Cea mai slabă performanță este înregistrată la categoria Oportunități, cu un scor de 61,94. Printre problemele identificate se numără participarea politică redusă a tinerilor, acceptarea socială scăzută a diversității, legătura slabă dintre educația universitară, cercetare și piața muncii, precum și numărul mic de universități competitive la nivel internațional.
Clasamentul este realizat de European Youth Forum și evaluează modul în care țările răspund nevoilor tinerilor, nu nivelul general de dezvoltare economică.