Postul ținut corect și echilibrat din punct de vedere nutritiv și caloric poate aduce numeroase beneficii pentru sănătatea omului, atât pentru cea fizică, cât și pentru cea mintală. „Diminuarea colesterolului rău (LDL) și a trigliceridelor, scăderea adipozității, rezistenței la insulină, reglarea tensiunii arteriale, diminuarea stresului oxidativ, îmbunătățirea sănătății digestive prin scăderea inflamației” – sunt printre beneficiile postului enumerate de nutriționista Victoria Ursu. Aceasta recomandă să folosim o serie de alimente vegetale pentru a suplini abstinența de la produsele de origine animală pe perioada postului .
Postul religios reprezintă o practică spirituală, care implică abstinența de la anumite alimente, băuturi sau activități, cu scopul de a atinge o purificare a corpului și a sufletului. Fiecare postește din diverse motive – spirituale, fizice sau psihologice, în funcție de convingerile și nevoile personale.
Postul Crăciunului este o perioadă de pregătire spirituală care precede sărbătoarea Nașterii Domnului. Potrivit calendarului gregorian, postul pe stil nou începe la 15 noiembrie și se încheie la 25 decembrie, de Crăciun. Creștinii care urmează calendarul iulian încep postul la 28 noiembrie și îl încheie la 7 ianuarie 2025, când este sărbătorit Crăciunul pe stil vechi. Postul are o durată de 40 de zile, perioadă în care se renunță la produsele de origine animalieră, lactate, dar și la la băuturile alcoolice.
„Cea mai mare provocare este de a avea un aport suficient de proteine”
În timpul Postului Crăciunului, creștinii sunt îndemnați să se abțină de la carne, produse lactate sau ouă. Nutriționista Victoria Ursu susține că atunci când este ținut corect și echilibrat din punct de vedere nutritiv și caloric, postul poate aduce numeroase beneficii pentru sănătate, atât pentru cea fizică, cât și pentru cea mintală. Aceasta enumeră o serie de schimbări calitative care au loc în organism, printre care „diminuarea colesterolului rău (LDL) și a trigliceridelor, scăderea adipozității, rezistenței la insulină, reglarea tensiunii arteriale, diminuarea stresului oxidativ, îmbunătățirea sănătății digestive prin scăderea inflamației”. Referitor la sănătatea mintală, specialista menționează că postul poate reduce riscul apariției bolilor neurodegenerative, poate îmbunătăți performanța cognitivă și echilibrul hormonal.
„Cea mai mare provocare este de a avea un aport suficient de proteine și de a menține în limitele normei aportul de grăsimi și carbohidrați, ultimii doi macronutrienți îi avem din abundență atunci când resimțim foame odată cu reducerea proteinelor animaliere”, spune Victoria Ursu.
Deseori, în timpul postului poate apărea supraalimentarea sau deficiențele nutritive, două aspecte care pot fi provocate de nerespectarea principiilor unei alimentații echilibrate. Supraalimentarea apare atunci când în loc să se respecte un consum moderat de alimente, se mănâncă în exces, chiar dacă alimentele sunt considerate sănătoase și permise în perioada postului. Sunt interzise alimentele de origine animală, ceea ce poate duce la deficiențe proteice dacă nu se acordă o atenție specială alimentației. Aceste probleme pot fi evitate „prin servirea la timp și în porții suficiente a meselor principale: mic dejun, prânz, cină, fiind diversificate și gătite delicios, folosind alimente de sezon, îmbogățite cu sosuri, dressinguri din uleiuri, plante aromatice și condimente”, spune nutriționista.
Alimente care trebuie să fie consumate în timpului postului
Având în vedere că nu sunt permise carnea și produsele lactate, Victoria Ursu recomandă consumul de leguminoase, cum ar fi lintea, fasolea, năutul, mazărea sau păstăile, edamame (fel de mâncare din Asia de Est, preparat cu boabe de soia imature în păstăi), tempeh (mâncare tradițională indoneziană făcută din boabe de soia fermentate), soia și derivatele sale – tofu, pateuri vegetale, lapte de soia. De asemenea, putem mânca ciuperci proaspete și uscate, toate tipurile de nuci și semințe de in, cânepă decorticată, floarea soarelui, dovleac, chia. Totodată, nutriționista menționează că pot fi consumate cereale integrale și pseudocereale, precum quinoa, amarantul, ovăzul, hrișca, fulgii de drojdie inactivă, seitan, legume – cartof dulce, broccoli, spanac, spirulină, alge marine, care au proteine doar că în concentrații mai mici.
„Produsele lactate, parțial, le putem compensa prin consumul de băuturi și de iaurturi vegetale, cum ar fi cel de migdale, soia, cocos, ovăz, orez, brânzeturile de caju, din migdale (mozzarella, ricotta, parmezan, alte brânzeturi maturate); unturile și smântâna de caju, cocos, migdale, soia; fulgii de drojdie inactivă”, spune aceasta.
În timpul postului este la fel de importantă și energia pentru a preveni oboseala și lipsa de concentrare. Pentru a rămâne la fel de activi, nutriționista recomandă să avem un regim alimentar disciplinat și suficient. „Pentru a ne menține energia, este recomandat să consumăm cerealele integrale, leguminoasele, fructele de sezon, ciocolata neagră și deserturile sănătoase de post îndulcite cu miere sau stevie”, spune aceasta.
Cine NU trebuie să postească?
Postul nu este întotdeauna potrivit pentru toată lumea. Persoanele care nu au probleme de sănătate majore pot ține post, însă este important să se asigure că nu-și pun sănătatea în pericol printr-o alimentație insuficientă. Există însă categorii de persoane cărora nu le este recomandat să țină postul în întregime.
„În calitate de dietetician, nu recomand ținerea întregului post copiilor, femeilor însărcinate și care alăptează, vârstnicilor și pacienților care au nevoie să se hrănească diversificat și cu alimente de origine animală”, susține Victoria Ursu.
Persoanele în etate deseori au un metabolism mai lent, iar postul de durată poate duce la deficiențe nutriționale. De aceea, este esențial ca vârstnicii să consulte medicul înainte de a începe un post, în special dacă au unele afecțiuni.
„Este foarte important din câteva motive. Seniorii pot avea boli cronice, diagnosticate sau nu, ceea ce necesită recomandări nutriționale individualizate. Persoanele în etate pot întâmpina dificultăți de masticație, digestie și absorbție, datorită edentației parțiale sau totale. Adesea sunt puși în situație să selecteze alimente moi, iar în lipsa varietății, se pot carența. De asemenea, au nevoie de alimente de origine animalieră în cazul în care administrează anumite medicamente”, precizează nutriționista. Aceasta recomandă persoanelor în etate să respecte postul atât cât pot, „1-2 ori pe săptămână, de exemplu”.
Totodată, o perioadă îndelungată de restricție poate duce la o alimentație dezechilibrată. Multe persoane tind să consume alimente în exces atunci când postul se încheie sau în zilele când sunt permise anumite feluri de bucate. Victoria Ursu recomandă să introducem alimentele care au fost interzise în perioada postului treptat. „În fiecare zi adăugăm câte un aliment de origine animalieră mai ușor digerabil și în porții mici. Începem cu un ou, apoi în ziua următoare – un produs lactat, după care vine peștele, apoi la final introducem carnea”, susține aceasta.
Trebuie să ținem cont însă că postul nu e doar despre alimentație, dar și despre fapte bune, ajutor oferit celor în dificultate și compasiune față de cei nevoiași.
Meniuri de post sănătoase și gustoase
Iaurtul de soia natural, fără zahăr sau iaurtul vegetal, pâinea integrală cu avocado și roșii feliate, pasta de humus sau fulgii de ovăz cu lapte de migdale, clătitele de post – sunt doar câteva dintre ideile echilibrate și ușor de pregătit pentru un meniu de post.
Pentru un dejun delicios putem combina iaurtul vegetal cu semințe de chia și rondele de banană. Înainte de a fi utilizate, semintele de chia se lasă la înmuiat în apă plată timp de 15-25 de minute, amestecând din când în când. Semințele își vor tripla volumul. De asemenea, pot fi consumate la gustare fructele uscate sau proaspete, dar și nucile.
Năutul, legumele, atât proaspete, cât și coapte, supele-cremă de legume, orezul, cartofii, fasolele – sunt unele dintre alimentele care pot fi incluse în meniul de prânz. De asemenea, puteți pregăti orez cu legume. La acest fel de mâncare puteți folosi morcovul, mazărea verde, ardeiul gras, broccoli și ceapa. Pentru un gust mai special, puteți adăuga măsline ori semințe.
Legumele la cuptor, salata verde cu avocado, roșiile și măslinele servite împreună cu orez, cartofi sau quinoa, ciupercile umplute cu amestec de legume călite – sunt doar câteva exemple de feluri de mâncare care pot fi pregătite la cină în perioada postului.
Totodată, putem prepara ceai de mentă, care este un calmant pentru sistemul digestiv și care poate ajuta la reducerea balonării și disconfortului abdominal sau ceai de mușețel, care este relaxant și contribuie la un somn odihnitor, fiind, de asemenea, bun pentru sănătatea digestivă.