Destrămarea Uniunii Sovietice, conflictul armat din regiune, valurile de migrație ale părinților plecați peste hotare, pandemia COVID-19 și, mai recent, războiul din Ucraina, au lăsat urme adânci în copilăriile trăite între nesiguranță, frică și adaptare continuă. De peste trei decenii, copiii din R. Moldova cresc într-un context marcat de crize succesive, în care stabilitatea a fost mai degrabă o excepție decât o regulă.
Fiecare generație și-a trăit copilăria sub semnul propriilor provocări. Mărturiile persoanelor din diferite perioade istorice – de la Baby Boomers, crescuți într-un sistem rigid, cu disciplină strictă și acces limitat la informație, până la generația Alpha, care se dezvoltă într-un mediu dominat de tehnologie și de un flux continuu de știri – arată că fricile și mecanismele de adaptare au căpătat forme diferite. Dacă generațiile mai vechi se temeau de lipsuri concrete, de instabilitate economică sau de evenimente locale clar delimitate, copiii și adolescenții de astăzi trăiesc, potrivit psihologilor, o „teamă globală și difuză”, alimentată de expunerea constantă la informații despre războaie, crize climatice, pandemii sau colaps economic.
În discuțiile cu ZdG, persoane din mai multe generații au vorbit despre felul în care pandemia, războiul din Ucraina și instabilitatea economică le-au schimbat percepția asupra lumii. Unii descriu o anxietate permanentă, alții vorbesc despre nevoia de a se adapta rapid la realități imprevizibile. Pentru cei mai tineri, granița dintre un eveniment local și o criză globală este aproape inexistentă, iar siguranța personală este adesea percepută prin prisma imaginilor și informațiilor din mediul online. Astfel, copilăria în R. Moldova nu mai este doar o etapă a formării, ci și un exercițiu de reziliență într-o lume aflată în schimbare continuă.
Baby boomers – copilărie între muncă, frici și lipsa informației
Generația Baby boomers (1946 – 1964) a crescut într-o perioadă post-război, cu informație puțină și controlată. Din acest motiv, copilăria lor nu a fost marcată atât de anxietate globală, ci mai curând de muncă și povara responsabilităților. Pe de altă parte, este și generația care a cunoscut primele tehnologii.

Maria Hortolomei (a.n. 1947) s-a născut al optulea copil în familie. Crescută alături de frați și surori, părinții în mare parte fiind ocupați cu munca, a învățat de mică să se descurce singură.

