O comă alimentară nu este același lucru cu o comă medicală reală. Un termen mai tehnic pentru ea este „somnolență postprandială”, ceea ce înseamnă senzația de oboseală după o masă. Potrivit lui Nikolai Kukușkin, profesor asociat la Universitatea din New York, „o comă alimentară este un răspuns comportamental la consumul de alimente, atunci când animalul – fie el om sau altă specie – încetinește și se relaxează după masă. Altfel spus, este o etapă de odihnă și digestie”. Justine Hervé, profesor asistent la Stevens Institute of Technology, oferă o definiție mai specifică: „Practic, este o scădere a vigilenței care apare în decurs de una-două ore după consumul mesei”, scrie Food and Wine.
Este reală coma alimentară?
După ce am definit-o, apar alte întrebări: este doar un efect placebo? Și înseamnă doar oboseală, sau este ceva mai mult? Hervé și Mani, alături de alți academicieni, au confirmat prin cercetările lor că o „comă alimentară” este mai mult decât un concept și că aceasta are un impact concret.
Un studiu efectuat pe peste 4.000 de elevi din India a arătat că cei care au susținut teste la mai puțin de o oră după masă au obținut rezultate semnificativ mai slabe. Hervé a explicat în podcastul Gastropod: „Testarea în perioada postprandială a redus capacitatea cognitivă cu 5%-9% pentru toate tipurile de teste. Este o scădere semnificativă a performanței”.
Cercetătorii au analizat și dacă această scădere s-ar datora lipsei de efort cauzată de somnolență. Totuși, elevii din perioada postprandială au finalizat testele în același timp ca cei care mâncaseră mai demult.
Aceste rezultate indică faptul că „coma alimentară” nu este doar o senzație de oboseală, ci și o diminuare a capacității cognitive.
„Subha și Justine spun că cei care au dat testul la scurt timp după masă s-au străduit la fel de mult. Pur și simplu, nu aveau aceeași energie”, a explicat Twilley.
Ce cauzează coma alimentară?
Răspunsul este că nu există încă o cauză definitivă pentru acest fenomen. În trecut, se credea că aceasta este provocată de creșterea fluxului sanguin către sistemul digestiv după masă, ceea ce ar reduce fluxul către creier. Totuși, această teorie a fost infirmată.
De asemenea, aminoacidul triptofan, prezent în carne de curcan și alte produse, este adesea acuzat de somnolență, dar Kukușkin subliniază că „nu pare să aibă un efect atât de mare”.
Pe de altă parte, studiile pe melci de mare efectuate de Kukușkin și colegii săi au arătat că un hormon asemănător insulinei, produs în intestin în timpul meselor, declanșează o reacție similară cu coma alimentară, deși este prea devreme să se stabilească dacă acest lucru explică fenomenul la oameni.
Din păcate, nu există o soluție clară pentru a evita coma alimentară și nici nu există dovezi că ar fi nocivă. Așadar, poate că ar fi bine să evităm testele sau prezentările importante imediat după masă.