Articolul semnat de Anjli Raval, editor pe teme de management și jurnalist Financial Times în ultimii 16 ani, pleacă de la un sondaj realizat, anul trecut, de o companie britanică de recrutare, Robert Walters plc, pe un eșantion de 2.000 de persoane care lucrează în corporații, 800 dintre acestea făcând parte din Generația Z (născute după 1996), scrie Biziday.
Rezultatul a arătat că jumătate dintre aceștiac nu-și doresc să îndeplinească funcții intermediare de management, iar 70% dintre ei chiar au spus că aceste locuri de muncă sunt foarte stresante și aduc recompense mici.
De asemenea, tinerii Generației Z sunt dispuși să muncească mai mult pentru un salariu mai mare, să aibă mai multe responsabilități, însă două treimi din respondenții din această categorie sunt interesați de propria dezvoltare profesională, în detrimentul gestionării unei echipe.
Această situația reprezintă o schimbare majoră față de mentalitatea generațiilor anterioare, subliniază Raval, care amintește că, în trecut, succesul era asimilat cu avansarea în ierarhie, la locul de muncă.
„Tinerii nu mai sunt pregătiți să se sacrifice pentru o organizație, așa cum o făceau înainte. Ei doresc un echilibru între viața profesională și cea privată, se întreabă dacă sunt fericiți zi de zi, dacă au libertatea de a lucra în modul în care doresc și, mai important, dacă își îndeplinesc scopul”, a declarat Lucy Bisset, director la Robert Walters.
Viziunea tinerilor din Generația Z este urmarea impactului pozițiilor de conducere asupra părinților lor. Aceștia au observat cum angajații din generațiile anterioare erau epuizați, concediați sau încercau să se descurce cu diverse probleme financiare. Astfel, tinerii consideră că un concept precum „siguranța locului de muncă” nu există, iar avansare într-o anumită poziție nu garantează păstrarea postului.
Totodată, pozițiile de leadership (conducere) sunt văzute ca fiind prea birocratice, prea concentrate pe evaluarea performanțelor și prea dificile, iar respectul față de autoritate este în scădere.
De asemenea, tinerii din Generația Z consideră că o astfel de poziție nu încurajează dezvoltarea creativității și a propriilor talente. Toate acestea în condițiile în care AI poate prelua o parte a sarcinilor birocratice. Aceste lucruri nu înseamnă că cei din Generația Z nu ar fi dispuși să facă sacrificii, dacă situația economică i-ar forța.
În aceste condiții, dacă angajații tineri evită pozițiile „tradiționale” de management, companiile vor fi nevoite să-și regândească strategia și sistemul, mai arată Raval.
Tinerii au nevoie, totodată, de modele mai bune de manageri, potrivit lui Ann Francke, director executiv la Chartered Management Institute. Aceasta subliniază că mulți manageri sunt lideri „accidentali” cărora le lipsesc abilitățile de mentori sau care nu reușesc să motiveze echipele.