Când vine vorba de o carieră, Generația Z este motivată de câștiguri. Nesiguranța economică din viața de zi cu zi, combinată cu un cost al vieții foarte ridicat, înseamnă că tinerii aflați la început de drum nu mai au luxul de a „urca treptat în ierarhie”, așa cum făceau generațiile anterioare. În schimb, aceștia caută salarii de pornire care să le permită măcar să închirieze singuri un apartament, scrie Yourtango.
Contabilitatea era odinioară gluma clasică despre „joburi plictisitoare”. În prezent, potrivit unui articol publicat în Fortune, a devenit o alegere surprinzătoare pentru Generația Z, care este în căutare de oportunități bine plătite imediat după absolvire. Pe măsură ce boomerii se retrag și milenialii evită profesiile tradiționale, Gen Z umple golul și chiar reușește să facă această meserie să pară interesantă.
Un studiu din 2022 a constatat că meseria de contabil este a doua cea mai plictisitoare profesie, imediat după cea de analist de date, care nu pare mai captivantă.
Boomerii au fost ultima generație care a ocupat majoritatea pozițiilor în domeniu, dar acum se pregătesc de pensionare. Potrivit Fortune, peste 340 000 de contabili au renunțat la profesie în ultimii cinci ani, iar majoritatea celor rămași se vor retrage în următorul deceniu. Intră în scenă Gen Z. Tinerii de azi, în jurul vârstei de 20 de ani, observă stabilitatea și veniturile mari din industrie și aleg să intre în acest domeniu.
Generația Z este motivată de salariu atunci când își alege o carieră
Așadar, ce îi determină pe cei din Gen Z să urmeze monotonia calculului și a cifrelor ca profesie? Un sondaj realizat de Monster în 2016 arată că 70% dintre cei din Gen Z recunosc deschis că salariul este factorul principal în alegerea unei cariere, urmat de asigurarea medicală.
Dar de ce este salariul mai important decât găsirea unui job de vis sau a unei cariere care oferă împlinire personală? De fapt, răspunsul e destul de simplu. După ce au văzut cum părinții lor din Gen X s-au confruntat cu mari dificultăți financiare, și având în vedere că un singur loc de muncă abia dacă acoperă cheltuielile de bază în economia actuală, tinerii din Gen Z preferă independența financiară în locul satisfacției profesionale.
Corey Seemiller, educatoare, cercetătoare și speaker TEDx despre Generația Z, a explicat pentru BBC că „la vârsta celor din Gen Z, generațiile mai în vârstă lucrau 40 de ore pe săptămână și câștigau suficient pentru o casă și un grătar în weekend. Gen Z lucrează 50 de ore pe săptămână în jobul lor principal și încă 20 de ore pe săptămână în activități secundare, dar tot abia reușesc să-și plătească chiria”.
„O generație care spune lucrurilor pe nume, atunci când simt că munca lor nu este plătită corect. Făcând acest lucru, atrag atenția asupra problemelor și îi inspiră și pe cei din alte generații să ceară o plată echitabilă, mai multă flexibilitate sau un program de lucru adecvat”, a mai declarat cercetătoarea.
Proaspeții absolvenți nu sunt interesați de titlul jobului, ci doar de salariu și stabilitate
Platforma Handshake a realizat recent un sondaj pe 1800 de absolvenți de facultate și a constatat că cei din Gen Z aplică pentru orice job care corespunde cerințelor lor salariale, indiferent de domeniul studiat sau de interesele lor profesionale.
Tinerii nu iau în considerare să aplice la un loc de muncă dacă anunțul nu include clar salariul oferit. Acest lucru forțează companiile să-și schimbe modul în care publică anunțurile. Potrivit analizei Handshake, în 2020, doar 29% din postările pentru locuri de muncă full-time includeau salariul. În 2022, mai mult de o treime (38%) menționau deja remunerația.
Generația Z este cunoscută pentru că schimbă regulile în ceea ce privește cultura organizațională, dar când vine vorba de câștiguri, aleg stabilitatea.