Guvernul a identificat 100 de milioane de lei pentru compensarea parțială a pierderilor agricultorilor din cauza secetei. Reprezentanții sectorului agricol, care au participat la discuții marți, 20 august, cu prim-ministrul Dorin Recean, se arată însă nemulțumiți de soluția autorităților și spun că acești bani nu vor stopa „procesul de executare silită, mai ales a agricultorilor din sudul țării”.
După discuțiile cu fermierii, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că urmează să elaboreze mecanismul de repartizare a resurselor financiare.
„Anul acesta este un an extrem de atipic care a demonstrat vulnerabilitatea agriculturii din R. Moldova în fața schimbărilor climatice. În nordul R. Moldova sunt cazuri de secetă atmosferică care au dus la pagube foarte mari pentru agricultorii care produc porumb, sfeclă de zahăr. Deja sunt afectate peste 230 de hectare de sfeclă de zahăr (…). Guvernul a identificat 100 de milioane de lei și de mâine Ministerul Agriculturii va cere ca asociațiile de profil să delege câte o persoană ca întotdeauna, prin metode incluzive, și foarte transparente să fie luată decizia și să fie elaborat regulamntul de repartizare a acestor 100 milioane de lei. Împreună cu agricultorii vom elabora acest mecanism. Între timp vor fi depuse toate actele, pentru ca să poată beneficia toți agricultorii (…)”, a menționat ministrul.
Contactat de Ziarul de Gardă, Alexandru Bădărău, directorul Asociației „Forța Fermierilor”, a calificat discuțiile de la Guvern drept ineficiente.
„(…) Acest lucru nu stopează procesul de executare silită, mai ales a agricultorilor din sudul țării la care roada a fost compromisă practic în totalitate, atât grupa a doua de porumb și floarea-soarelui, cât și culturile de grâu. Noi am cerut să fie instituită în primul rând starea excepțională în sectorul agricol, pentru ca să fie stopate aceste executări silite care deja au început, și să fie stopat procesul de calculare a penalităților și a majorărilor de întârziere pentru ca Guvernul să poată găsi în acel interval de 3-4 luni măsuri eficiente. Am primit răspuns că nu intenționează să declare stare de urgență. Răspunsul a fost unul foarte evaziv, pentru că ei au făcut referire la faptul că ar fi împotrivă furnizorii de imputuri. Noi însă am avut întâlniri cu mai mult de jumătate din companiile furnizoare de imputuri, care sunt în acest lanț cu agricultorii, și au susținut ideea de a institui procesul de stopare a executărilor și calculare a penalităților (…)”, a explicat Alexandru Bădărău.
Pe 13 august, mai mulți agricultori au cerut autorităților declararea situației excepționale în sectorul agricol în sudul țării și aplicarea moratoriului la calcularea penalităților. De asemenea, fermierii au solicitat o întrevedere cu președinta Maia Sandu și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, pentru a examina „necesitatea aplicării unui plan de acțiuni”. Potrivit unei scrisori adresate șefei statului, suprafața afectată a culturilor agricole de prima grupă constituie 19 404 de hectare, iar valoarea pagubelor produse de secetă a ajuns la peste 134 de milioane de lei.
Pe 25 iulie 2024, Parlamentul a constituit o comisie specială care va identifica măsurile necesare pentru depășirea crizei în domeniul agricol.