Poluarea cu aerosoli generată de oameni răcește clima mai mult decât se credea anterior, a constatat o nouă cercetare. Efectul particulelor fine asupra proprietăților norilor ar putea masca adevărata amploare a încălzirii globale, conform studiului condus de Universitatea Finlandei de Est și Institutul Meteorologic Finlandez, transmite Euronews, citat de G4Media.
Autorii spun că rezultatele vor contribui la îmbunătățirea capacității modelelor științifice de a prezice impactul viitor al schimbărilor climatice și al încălzirii globale induse de emisiile de gaze cu efect de seră.
Aerosolii sunt particule mici care plutesc în aer și care adesea nu sunt vizibile pentru ochiul uman sau sunt foarte puțin vizibile. Ele pot proveni din surse naturale, cum ar fi vulcanii sau stropi de mare, dar și din surse provocate de om, cum ar fi arderea combustibililor fosili, emisiile industriale sau chiar gătitul.
Noul studiu a descoperit că formarea și proprietățile norilor de joasă altitudine sunt foarte sensibile la modificările concentrațiilor atmosferice ale acestor particule minuscule. Descoperirea poate oferi o mai bună înțelegere a măsurii în care poluarea cu aerosoli provenită din activitatea umană a încetinit încălzirea climatică cauzată de gazele cu efect de seră.
Cercetarea, publicată în revista Nature Geoscience, a examinat măsurători pe termen lung colectate la stațiile de monitorizare ACTRIS (Aerosol, Clouds and Trace Gases Research Infrastructure) din Svalbard și Finlanda. Caracteristicile norilor pot varia foarte mult în timp, ceea ce înseamnă că oamenii de știință au trebuit să efectueze măsurători pe termen lung pentru a determina cu exactitate modul în care aerosolii ar putea să le influențeze. Ei au descoperit că proprietățile norilor sunt mai puternic afectate de modificările nivelului de aerosoli decât se credea anterior.
„Emisiile de particule fine antropice au răcit clima prin modificarea proprietăților norilor și au contracarat astfel parțial încălzirea climatică indusă de gazele cu efect de seră”, spune profesorul Annele Virtanen de la Universitatea din Finlanda de Est. „Pe baza acestor rezultate, acest efect de răcire se situează la limita superioară a estimărilor anterioare bazate pe date din satelit.”
Studiul a evaluat, de asemenea, capacitatea modelelor climatice de a descrie cu exactitate relația dintre proprietățile norilor și concentrațiile de aerosoli. Făcând o comparație cu observațiile din lumea reală, oamenii de știință au descoperit probleme legate de modul în care procesele cheie sunt reprezentate în modele. Studiul a identificat, de asemenea, variații semnificative între diferitele modele atunci când a venit vorba de interacțiunile prezise între aerosoli și nori.
„Aceste descoperiri ne vor ajuta să dezvoltăm modele climatice mai precise pentru a prezice schimbările climatice viitoare”, spune profesorul Sami Romakkaniemi de la Institutul Meteorologic din Finlanda.
Romakkeniemi adaugă că aceste modele joacă un „rol-cheie” în evaluarea impactului pe care diferite scenarii viitoare de emisii l-ar putea avea asupra schimbărilor climatice.