Tonul roșu, una dintre cele mai mari specii de pești din familia Scombridae, a revenit în număr mare în apele din largul coastelor Marii Britanii, după ce specia aproape dispăruse din această zonă. WWF (Fondul Mondial pentru Natură) consideră revenirea un exemplu că măsurile de conservare pot ajuta natura să se refacă, scrie BBC.
Tonul roșu era pescuit intens în apele britanice, iar pescuitul excesiv al peștelui și al speciilor cu care se hrănește a dus la dispariția sa aproape completă din zonă în anii 1960.
Potrivit unui nou raport WWF, revenirea tonului roșu a fost favorizată de eforturile internaționale de protejare a speciei. Printre măsuri s-au numărat reducerea cotelor de pescuit, stabilirea unor limite de dimensiune și protejarea zonelor de reproducere. Campaniile susținute de consumatori, bucătari și comercianți au contribuit, de asemenea, la aceste eforturi.
Raportul WWF evidențiază și alte exemple de refacere a populațiilor de animale. Numărul tigrilor sălbatici a crescut cu peste 70%, de la aproximativ 3 200 în 2010 la circa 5 700 în 2025. Totodată, țestoasa verde a devenit anul trecut prima specie de țestoasă marină al cărei statut de protecție a fost redus de la „pe cale de dispariție” la „risc scăzut”, după 50 de ani de eforturi de conservare în aproximativ 80 de țări.
De asemenea, în unele regiuni din sudul Africii, populațiile de elefanți sunt stabile sau în creștere.
În pofida acestor rezultate, situația globală a biodiversității rămâne gravă. WWF, împreună cu Societatea Zoologică din Londra, monitorizează aproape 36 000 de populații din aproximativ 6 000 de specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni. Potrivit raportului, populațiile de animale sălbatice monitorizate au scăzut, în medie, cu 73% din 1970. Cifra măsoară schimbarea medie a dimensiunii acelor populații, nu numărul de animale pierdute. Aproximativ jumătate dintre populațiile analizate sunt stabile sau în creștere, însă aceste evoluții sunt depășite de scăderile înregistrate în alte regiuni.
WWF avertizează că cele mai mari presiuni provin din agricultură, care poate distruge habitatele de care depinde fauna sălbatică, și din arderea combustibililor fosili pentru energie, care duce la schimbările climatice.
Organizația susține că în 2023, aproximativ 7,3 trilioane de dolari au fost cheltuiți în activități care dăunează naturii, comparativ cu 220 de miliarde de dolari cheltuiți pentru protejarea sau restaurarea acesteia.