Chiar dacă în 2024 a fost depășit temporar pragul de 1,5 grade, tendința pe termen lung rămâne sub acest nivel critic, se spune în raport. Nivelul actual ar fi de 1,3 grade Celsius peste cel preindustrial, precizează documentul prezentat luni.
Secretara generală a OMM Celeste Saulo a explicat că depășirea pragului de 1,5 grade într-un anumit an sau o anumită lună nu înseamnă neîndeplinirea obiectivului tratatului de la Paris. Anomalii de temperatură la nivel mondial în zile, luni sau ani sunt „susceptibile pentru variații mari, parțial și din cauza unor fenomene meteorologice naturale ca El Niño sau La Niña”.
Relevantă ar fi însă urmărirea evoluției temperaturilor medii globale pe mai multe decenii.
Raportul susține că este impetuos necesar să fie luate măsuri pentru a nu se depăși definitiv pragul de 1,5 grade și avertizează că orice creștere a temperaturii globale este importantă. Deoarece și mici creșteri de temperatură pot accentua valurile de caniculă, inundațiile, seceta sau incendiile de vegetație – catastrofe care generează deja pagube uriașe la nivel mondial.
Emisii poluante, oceane supraîncălzite, topiri de ghețari
În 2023 au fost înregistrate deja cele mai mari emisii poluante de la începutul monitorizării acestora. Date în timp real arată că în 2024 recordul va fi din nou bătut. Cantitatea de CO2 din atmosferă, care contribuie la încălzire, ar fi crescut cu 51% între 1750 și 2023. Ceea ce duce la creșterea temperaturilor pe glob.
În mod deosebit de clar se vede acest fenomen în încălzirea constantă a oceanelor. Acestea preiau cam 90% din excesul de căldură de pe urma încălzirii globale. Un record a fost atins în 2023 și va fi din nou depășit în 2024.
Încălzirea apelor mărilor nu mai poate fi reversibilă, ci se va menține timp de secole sau chiar milenii, cu efecte vizibile în următoarele generații, se spune în raportul OMM.
Simultan, ghețarele se topesc tot mai repede. Doar în 2023 s-ar fi pierdut echivalentul în apă a 1,2 metri de masă din ghețari – adică de cinci ori mai mult decât volumul de apă din Marea Moartă. A fost cea mai mare topire de la începutul măsurătorilor în 1953 și a afectat mai ales ghețari din America de Nord și Europa.
Topirea rapidă a ghețarilor contribuie și la creșterea nivelului mărilor, care acum avansează de două ori mai repede decât în perioada 1993-2002.
Catastrofele naturale devin mai dese și mai grave
Încălzirea planetei ar avea urmări vizibile la nivel mondial. În 2024, fenomene meteo extreme au provocat pagube umane și materiale devastatoare. De la valuri mortale de caniculă până la inundații catastrofale, furtuni tropicale, incendii de vegetație și perioade de secetă extremă – oamenii se confruntă cu o nouă realitate, în care catastrofele climatice sunt mai dese și mai grave.
Raportul OMM arată că aceste catastrofe afectează și securitatea alimentară, accesul la apă potabilă și sănătatea umană. Inegalități existente sunt accentuate iar milioane de oameni sunt nevoiți să fie evacuați și să-și părăsească locuințele.
„Cel mai mult au de suferit cei slabi”, a declarat secretarul general al ONU António Guterres la prezentarea documentului.
E nevoie de îmbunătățirea protecției climei și a apărării în fața catastrofelor
Ar fi necesare în context măsuri urgente pe două fronturi: reducerea emisiilor poluante și îmbunătățirea strategiilor de răspuns la modificările climatice.
Raportul OMM evidențiază și progresele realizate în materie de monitorizare meteo și de avertizare timpurie. Prin inițiative ca Early Warnings for All (EW4All), se lucrează la o pregătire mai bună în fața fenomenelor meteo extreme a grupurilor de populație cele mai periclitate.
Peste 100 de țări au instalat sisteme de avertizare timpurie pentru mai multe tipuri de pericole – acestea salvează vieți și reduc pagubele în cazul unor catastrofe climatice. Ar fi necesare însă noi măsuri de protejare a climei, mai puternice și mai bine coordonate.
Raportul OMM atrage atenția că, fără reduceri drastice ale emisiilor nocive și fără măsuri de adaptare la noua situație climatică, lumea va avea de suferit și mai mult în anii ce vin de pe urma consecințelor grave ale procesului de încălzire globală.
