Toamna aduce nu doar frumusețea peisajelor, ci și provocarea gestionării frunzelor căzute. Din păcate, în multe gospodării persistă încă obiceiul arderii frunzelor și a altor resturi vegetale. Deși pare o metodă simplă de curățenie, acest gest are consecințe grave asupra mediului, sănătății oamenilor și este sancționat de lege, informează Inspectoratul pentru Protecția Mediului din R. Moldova.
Autoritățile au aplicat, de la începutul anului curent, amenzi de peste 1.2 milioane de lei
Prin arderea frunzelor în atmosferă se eliberează particule fine, monoxid de carbon, dioxid de carbon și substanțe toxice periculoase, inclusiv dioxine. Aceste emisii poluează aerul și afectează sănătatea populației, provocând iritații ale căilor respiratorii, crize de astm și agravarea bolilor cardiovasculare și respiratorii.
Totodată, focul distruge fertilitatea solului, elimină stratul de humus și afectează organismele benefice. Mai mult, flăcările pot scăpa de sub control, provocând incendii de vegetație și pagube materiale.
Arderea resturilor vegetale, atât în intravilan, cât și în extravilan, este strict interzisă. Potrivit art. 154 alin. (1¹) din Codul Contravențional al Republicii Moldova, încălcarea acestei prevederi atrage sancțiuni:
-
Persoane fizice: amendă de la 10.000 la 15.000 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității până la 60 de ore;
-
Persoane juridice: amendă de la 30.000 la 40.000 de lei și, în cazuri grave, privarea dreptului de a desfășura anumite activități pentru o perioadă de la 3 luni la 1 an.
Inspectoratul pentru Protecția Mediului, împreună cu autoritățile publice locale, monitorizează respectarea acestor reguli și aplică sancțiuni celor care nu se conformează.
Soluții prietenoase cu natura
În locul arderii, frunzele pot fi valorificate prin metode ecologice și utile:
-
Compostarea – transformarea frunzelor în fertilizant natural;
-
Mulcirea – utilizarea frunzelor tocate pentru protejarea solului și a plantelor de îngheț;
-
Predarea la salubritate – acolo unde există servicii de colectare a deșeurilor biodegradabile.
Cum să începi compostarea?
Compostul obținut din frunze și resturi vegetale poate înlocui îngrășămintele chimice, contribuind la sănătatea grădinilor și protejarea ecosistemelor locale.
1. Alege un loc potrivit: Compostul poate fi realizat într-un colț retras al grădinii, unde frunzele și resturile vegetale vor avea timp să se descompună natural.
2. Amestecă materialele: Alternează straturi de frunze uscate cu resturi de bucătărie sau alte deșeuri organice (coji de fructe, legume, iarbă tăiată).
3. Adaugă apă: Asigură-te că grămada de compost rămâne umedă, dar nu prea udă.
4. Aerisește compostul: Întoarce materialele la fiecare câteva săptămâni pentru a accelera procesul de descompunere.
Beneficiile compostului
• Îmbunătățește structura solului: Compostul ajută la reținerea apei și la aerarea solului, fiind ideal pentru grădinile de legume și flori.
• Reduce utilizarea chimicalelor: Prin folosirea compostului, vei diminua necesitatea îngrășămintelor chimice, protejând astfel solul și apele subterane.
• Reduce deșeurile menajere: Compostarea transformă deșeurile vegetale în resurse utile, reducând volumul de gunoi.