Tania Caitaz este sexologă cliniciană și terapeută de cuplu. Născută și crescută în Moldova, Tania s-a mutat în Elveția, unde își practică meseria. Printre clienți, sexologa are și moldoveni. Pentru aceștia, ea a pornit și un profil pe Instagram, unde face educație sexuală. Am vorbit cu Tania Caitaz despre importanța educației sexuale, despre lipsa ei și cum aceasta ne afectează, dar și de unde trebuie să începem pentru a ne educa în acest sens.
– Ce înseamnă educația sexuală?
Educația sexuală înseamnă a învăța a spune Nu când simți că este Nu și a spune Da, atunci când corpul tău îți spune Da. Educația sexuală înseamnă educație despre corp, despre limite personale, despre consimțământ, despre schimbările corpului, despre hormoni, despre pornografie, despre erotism, despre relații de dragoste, despre plăcere, despre inclusivitate, despre diversitate, despre diferențe, despre respect, despre mituri și credințe false, despre protecție, despre prevenirea bolilor cu transmitere sexuală, despre noțiunea de abuz sexual, despre concepție, sarcină, riscuri și opțiuni, despre protecție, despre alegere.
– Când trebuie să înceapă educația sexuală? La grădiniță? Până la grădiniță? Sau poate în clasele mari?
Educația sexuală trebuie să înceapă atunci când copilul nostru începe să dezvolte capacități de a spune Da sau Nu. De acasă. Pînă la grădiniță. La grădiniță s-ar putea să fie deja prea târziu, depinde de vârsta la care merge copilul. Nu începem prin a-i vorbi despre sex, nu. Începem prin respectarea spațiului său, atunci când copilul ne-o arată. Când vrem să-i pupăm și să-i strângem în brațe și ei ne împing. De acolo se începe totul. Noi ca părinți, avem datoria să ascultăm atunci când copilul ne spune sau ne arată că nu vrea să fie atins sau pupat. Să interzicem atingerilor forțate și nebinevenite ale rudelor. “Hai dă-i un pupic nanei sau unchiului” când copilul nu vrea și este forțat îi transmite mesajul că el nu poate decide pentru sine cine-l pupă și când. Deci nu îi respectăm integritatea corporală. Acest lucru poate fi dăunător atunci când mai târziu, copilul se poate afla într-o situație periculoasă, când este atins fără voia sa și nu știe să spună Nu pentru că niciodată nu i s-a respectat Nu-ul.
– Educația sexuală pentru adulți mai are sens? Sau dacă ai pierdut trenul în adolescență, nu mai îndrepți nimic?
Educația sexuală pentru adulți are mult sens. Mai ales dacă am pierdut trenul și nu avem noțiuni de bază despre consimțământ în primul rând și despre corp. Eu ca sexoterapeută, în consultațiile cu clienții mei, fac educație sexuală în 80-90 % din cazuri. Niciodată nu este prea târziu, chiar și atunci când vin persoane de peste 60 de ani și au nevoie să învețe despre cum funcționează corpul lor sau a partenerei/ului.
– În munca ta de sexologă cliniciană, vezi vreo diferență dintre clienții tăi care vin din societăți mai deschise, cu educație sexuală, și cei din societăți mai conservatoare?
Cea mai mare diferență o văd în felul în care consimțământul este prezent sau nu. Mai mult Nu decât da. Femeile și fetele tinere nu întotdeauna știu să spună Nu și poartă în spate o tonă de responsabilitate de a oferi sex bărbatului și de a fi penetrabilă când are el chef și nevoie. Locul pe care-l ocupă corpul femeii și plăcerea ei în sexualitatea societăților conservatoare nu este unul benefic femeii. Iar acest lucru nu servește nimănui. Nu cred în satisfacția sexuală a bărbaților când ea scrâșnește din dinți și așteaptă să se termine mai repede sexul, nu cred că acest lucru le permite lor să se simtă valoroși, doriți și importanți pentru partenerele lor.
– Tema educației sexuale în societatea moldovenească este una care dezbină. De ce ne mai temem de ea?
Of și iarăși of. În societatea moldovenească ne temem de cuvântul sex. Ne naștem și învățăm foarte repede că rușinea ne va fi ghid, prietenă, protectoare și învățătoare. Și apoi mai vine și frica la pachet. Frica de Dumnezeu, care nu are altă treabă decât să se uite peste moldoveni și să numere de câte ori au spus cuvântul sex, dacă au masturbat sau dacă au făcut sex în fiecare zi și Duminică. Religia este un motiv, ce va spune lumea despre noi este un altul. Sexul fiind văzut ca un aspect al vieții rușinos și murdar și grețos, vai de capul nostru dacă află cineva că facem sex.
Noțiunea de puritate a femeii și viziunea despre ea ca fiind o mașină de făcut copii este un alt motiv. E rușine să faci sex pînă la căsătorie, dar imediat ce te căsătorești te întreabă “hai, când copchii? Nu vorbim despre sex pînă la căsătorie, dar după îți dictăm frecvența.
Discursul în jurul sexului este întotdeauna unul de constrângere și consecințe negative, niciodată despre plăcere. Este foarte greu să integrezi ceva în viața ta ca fiind important când îți aduce mai multe griji decât fericire. Desigur că nu vrei să vorbești despre acest lucru. Este dureros.
Sexul nu este văzut ca pe o latură frumoasă a vieții. Sexul este văzut ca fiind murdar și rușinos ce trebuie ascuns și atât timp cât îl vom ascunde sub pat nu vom putea avea conversații sănătoase care să ne permită să invităm plăcerea în viața noastră.
Moldovenii se tem de educație sexuală și de LGBT. Crezi că e o frică autentică sau una indusă artificial?
Cred că este o frică pe care o pot înțelege. Persoanele din comunitatea LGBTQIA+ mereu s-au ascuns în țara noastră. Nu aveau de ales. Nu cred că nu existau dintotdeauna, sunt sigură că da, dar nu puteau să fie liberi și să-și trăiască viața deschis. Neștiind ce este orientarea sexuală, neavând oameni care vorbesc în comunități despre acest lucru, neavând exemple de oameni care-și trăiesc viața bine mersi fericiți, este foarte greu să nu-ți fie frică. Când Biblia spune că este „păcat” și că Sodoma și Gomora au ars pentru că erau perverși acolo toți și când credem că homosexualii au adus SIDA peste oameni sau că sunt perverși toți care nu sunt de orientare sexuală tradițională, desigur că ne este frică. Pentru creierul nostru, care mereu ne trage spre ceva familiar pentru a ne proteja de alte eventuale pericole, a fi de o altă orientare sexuală este încă un pericol. Deci, frica vine ca o măsură de protecție. De furia lui Dumnezeu, de SIDA, de respingerea comunității, de tot ce credem că vine peste noi dacă îi vom lăsa pe toți oamenii să iubească pe cine vor și cum vor.
Pentru ca această frică să diminueze cu timpul, este foarte important să vorbim fără oprire despre nevoia de inclusivitate și despre impactul negativ al discriminării asupra fiecărei persoane și asupra societății până ne doare gura. Simplu, pe limbajul tuturor. Să arătăm prin exemplu că putem să trăim cu toții împreună, unii lângă alții, și că nu ne temem. Că ne luăm în brațe, că petrecem împreună, nu fiecare separat în comunitatea sa, că mutăm munții împreună, că facem parte din lupta comunității LGBTQIA+. Pentru că toată lumea are dreptul la iubire și o viață cu demnitate.
Ce să facem să ne educăm în domeniul sexualității? De unde începem?
Începem prin a ne pune întrebarea nouă mai întâi: „De ce îmi este frică? De unde vine această frică? Unde își are sursa? La ce îmi servește astăzi această frică?”
Apoi, dacă ne este greu să vorbim cu cineva sau să participăm în ateliere de educație sexuală, care sunt deja organizate în Moldova de diferite organizații de tineri sau femei, putem începe prin a citi cărți. A asculta podcasturi, a privi videouri pe Youtube a experților, nu a oricui ce are acces la internet. Sexologi, coach, terapeuți din diferite domenii, medici.
Cum se va schimba viața noastră, odată ce vom fi mai informați despre educația sexuală?
În primul rând, copiii nu vor face mai mult sex, sau prea devreme, și nu vor deveni perversi. Ba din contra, vor putea alege pentru ei momentul potrivit când să facă sex prima dată, vor putea alege ce vor să facă și ce nu și vor fi protejați, se vor simți liberi și nu le va fi frică să fie judecați. Atunci când sexul nu este văzut ca fiind ceva mistic, discutat doar prin ascunzișuri, adolescenții se simt mai liberi să ceară ajutor, să ceară sfaturi și să facă doar ce își doresc ei pentru că și-o doresc nu pentru că se simt constrânși. Și noi adulții vom învăța să ne prioritizăm și vom avea uneltele necesare pentru a ne proteja de situații periculoase. Vom fi mai liberi și vom recăpăta controlul asupra corpului nostru. Vom avea încredere în ce simțim în corpul nostru. Vom ști să ne ascultăm. Acest lucru ne va permite să trăim o sexualitate bazată pe încredere și respect. Vom avea mai multă plăcere. Vom construi relații sănătoase în care nu există constrângere și obligație de a face sex. Vom fi mai curioși. Vom explora erotismul și plăcerea. Vom învăța să ne deschidem inimile și mințile și vom fi mai binevoitori cu noi dar și cu toți ce ne înconjoară. Lumea va fi mai bună și mai securizantă pentru noi și copiii noștri.
* Material sponsorizat