În seara de 13 decembrie, la Palatul Raional de Cultură „Nicolae Lupov” din Rezina, începe turneul național de colinde al Stelei Botez – Fata cu cobza. Până la 29 decembrie, interpreta va colinda în Palatele și Casele de cultură din 9 localități ale R. Moldova, împărtășind bucuria sărbătorilor de Crăciun. Turneul intitulat „Un colind și-o voie bună” va ajunge la Rezina, Cahul, Cantemir, Hîncești, Ungheni, Strășeni, Leova, Căușeni și se va încheia la Casa de Cultură Polivalentă din Bălți. În ajunul acestui turneu am discutat cu Stela Botez despre pasiunea ei pentru folclor, despre muzică, despre setea de cultură a oamenilor din satele noastre și despre așteptările pe care le are de la Moș Crăciun.
— Stela, cum ar arăta sărbătorile de Crăciun fără colinde?
— Sărbătorile de Crăciun, și în general sărbătorile de iarnă, fără colinde ar fi triste, lipsite de farmec și de mister. Or, colindul, fiind cel mai vechi gen de cântec practicat de către înaintașii noștri, încă din vremea de dinaintea lui Hristos, a fost, este și va rămâne cel mai reprezentativ cântec care aduce bucuria iernii.
— Abia aștept să mă întâlnesc cu oamenii la concertele din cadrul turneului „Un colind și-o voie bună” pentru a le cânta colinde vechi, colinde românești cunoscute și tradiționale cântece de iarnă, precum și cântece de bucurie și voie bună. Vreau să le aduc un strop de bunătate, energie pozitivă și spirit de Crăciun. Programul turneului este unul concis și reprezentativ. Vom cânta de la Nord la Sud și de la Est la Vest. Așadar, ne vedem cu publicul frumos pe 13 decembrie la Rezina, pe 14 decembrie – la Cahul, pe 15 decembrie – la Cantemir, pe 20 decembrie – la Hîncești, pe 21 decembrie – la Ungheni, pe 22 decembrie – la Strășeni, pe 27 decembrie – la Leova, pe 28 decembrie – la Căușeni și pe 29 decembrie – la Bălți.
— Ce îți amintești despre sărbătorile de Crăciun din copilăria ta?
— În copilăria mea, pentru că la mine în sat nu se colinda, pe 7 ianuarie, când era Crăciunul pe stil vechi, mergeam chiar de bună dimineața în satul de baștină al mamei, la Gotești, în ospeție la nanii de botez ai fratelui. Acolo ne și bucuram de masa de sărbătoare și de multe cete de colindători, care veneau de obicei cu Steaua. Aveau niște Stele foarte frumoase, ornamentate bogat cu hârtie colorată, clopoței și ghirlande lucitoare. Pe mijloc era încorporată o iconiță. Se cânta frumos. Pe fundalul iernii răsunau colinde străvechi. Asta mi-a și rămas în memorie despre Crăciunul din copilăria mea.
— Ce daruri aștepți de la Moș Crăciun în acest an?
— Cea mai mare dorință a mea este ca în familia noastră să vină un prunc. Asta îmi doresc și aștept eu de la Moș Crăciun.
— De ce în acest an ai decis să mergi cu colinde prin Moldova?
— Eu am participat pe parcursul anilor în câteva turnee de colinde alături de artistul Aurel Moldoveanu și cu el cumva m-am îndrăgostit de feeria asta a concertelor de Crăciun prin România. Astfel s-a trezit în sufletul meu dorința de a organiza un turneu și în Moldova cu astfel de concerte tematice, pentru că e foarte frumos!
Amatorii de muzică veche consideră cobza drept un instrument magic, care sună deosebit mai ales în muzica lăutărească. Primele atestări ale cobzei ca instrument muzical pe teritoriul românesc rămân necunoscute, istoria acesteia fiind asociată cu numele unor mari muzicanți, printre care se numără Barbu Lăutarul, starostele și cobzarul din Moldova anilor 1800, Grigore Kiazim, Marin Cotoanță, care a acompaniat mari artiști români: Maria Tănase, Ion Albeșteanu, Fărâmiță Lambru și alții. Cobza și meșteșugul de creare a acestui instrument ar putea fi incluse în lista patrimoniului UNESCO, iar dosarul va fi unul România-Republica Moldova.
Chiar dacă le este greu, prin sărbători, oamenii își bucură inima și își alină suferințele
— Cât de pregătite, cât de dispuse sunt satele noastre în ajun de Crăciun? Cum e starea de spirit a oamenilor? Ți se plâng uneori de lipsuri, de probleme? Cum vezi tu viața de la țară astăzi?
— Oamenii din satele Moldovei, chiar dacă au lipsuri sau un trai mai modest, nu uită niciodată de tradițiile sărbătorilor de iarnă și le păstrează cu sfințenie și cu multă dragoste. Oamenii noștri fac Rai din ceea ce au. Chiar dacă le este greu, prin sărbători, ei își bucură inima și își alină suferințele.
— Dacă ai avea putere de decizie, ce ai încerca să rezolvi ca oamenii din satele noastre să o ducă mai bine?
— Dacă aș avea putere de decizie, pentru oamenii din sate aș lucra în primul rând asupra problemei construcției unor bazine de epurare a deșeurilor, apoi aș insista asupra edificării unui sistem de canalizare pentru gospodăriile din sate. Aș fortifica sistemele de asigurare cu apă, apoi aș construi și aș moderniza drumurile. Atunci când oamenii vor avea în satele lor o infrastructură modernă, atunci vor alege să locuiască la țară și să dezvolte gospodării curate, bine amenajate. Astfel și comunitatea va fi mai sănătoasă, deoarece fiecare își va lucra cu drag pământurile de lângă casă și va vrea să consume în special produse bio.
— Care e cel mai important mesaj al tău adresat publicului cu prilejul Crăciunului?
— Mesajul meu pentru oamenii care îmi admiră activitatea de artistă este să ne vedem cu lumină în suflete la concertele cu care vin mai aproape de ei. Îmi doresc ca fiecare să aibă încredere în forțele lui proprii, să găsească putere și autodeterminare pentru a munci și pentru a-și realiza visele și proiectele de viață, astfel încât fiecare dintre ei să devină cea mai bună versiune a sa. Crăciun fericit! La mulți ani!
Stela Botez este de baștină din satul Pleșeni, raionul Cantemir. A copilărit în Codrii Tigheciului, o zonă folclorică foarte bogată, pe care a studiat-o de pe când era mică. După absolvirea Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, și-a continuat activitatea scenică, rămânând aproape de folclorul de la baștina sa. Etnoromanul „Fata cu cobza”, lansat în anul 2020, constituie punctul culminant al creației sale artistice de până acum. Autoarea spune că etnoromanul „Fata cu cobza” este despre oamenii de la baștina sa. „Pentru ei, dar și pentru cititorii care preferă să se delecteze cu istorii inedite de dragoste”, explică Stela Botez cui anume a dedicat lucrarea sa. Este cunoscută publicului drept o promotoare a iei și a cântecului folcloric românesc interpretat la cobză.
Aneta Grosu