Educația financiară devine tot mai relevantă într-o lume în care deciziile economice influențează direct calitatea vieții. Fundația OK contribuie la formarea unei culturi financiare, oferind gratuit cursuri pentru copii și adulți în toată țara. Despre cum putem beneficia de aceste programe, despre cauzele lipsei de economii în rândul populației și despre sfaturi utile pentru o gestionare corectă a banilor, am discutat cu Directoarea Executivă a Fundației, Greta Hîncu, care consideră că educația financiară este, în esență, o formă de iubire de sine.
— Cum s-a născut ideea de a înființa această fundație?
— Ideea a pornit de la experiența grupului OTP din Ungaria, care încă din 1992 a creat la Budapesta Fundația Fáy András, dedicată educației financiare pentru copii. Recent, această fundație și-a extins activitatea și către adulți. Modelul a fost preluat treptat și de alte țări din regiune – în Slovacia, România, iar odată cu venirea grupului OTP în Republica Moldova, a apărut și inițiativa de a crea o fundație locală similară. Spre deosebire de primele proiecte, Fundația OK a fost gândită încă de la început pentru a oferi cursuri atât copiilor, cât și adulților, deoarece în Moldova nevoia de educație financiară este mult mai pronunțată.
— Cum sunt selectați copiii și școlile care beneficiază de cursurile gratuite oferite de fundația OK?
— Există mai multe modalități prin care participanții pot beneficia de cursurile noastre. În primul rând, pe site-ul Fundației OK este disponibil un apel deschis, unde oricine se poate înscrie individual pentru a participa la programele gratuite. În paralel, primim frecvent solicitări directe din partea școlilor, organizațiilor și companiilor care împărtășesc aceeași viziune – aceea de a aduce educația financiară mai aproape de angajați și de copiii acestora. De regulă, activitățile se desfășoară în baza parteneriatelor gratuite, fără costuri pentru instituțiile implicate, iar toate cursurile sunt oferite de fundație în mod voluntar și accesibil tuturor celor interesați.
— Considerați că Ministerul Educației ar trebui să acorde mai multă atenție educației financiare în școli și universități, inclusiv prin introducerea ei în curriculum?
— Consider că educația financiară ar trebui să primească mai multă atenție în școli și universități. Când fundația noastră a apărut în Republica Moldova, în 2019, eram practic unici în acest domeniu, iar termenul „educație financiară” era întâlnit doar în câteva companii de trading. De atunci lucrurile s-au schimbat: tot mai multe organizații și instituții, inclusiv Ministerul Educației, încep să acorde atenție acestei discipline.
Recent, am participat la formarea experților curriculari în școli, organizată de Ministerul Educației și partenerii săi, cu scopul de a introduce noțiuni de educație financiară intercurriculară, integrate în mai multe discipline, în funcție de relevanță. Totuși, educația financiară rămâne o disciplină complexă, care include și componenta antreprenorială. În prezent, conceptele de finanțe personale, gestionarea bugetului, instrumente financiare sau identificarea creditelor dăunătoare se studiază abia în clasa a 11-a.
Credem că ar fi benefic ca acest modul să fie introdus mai devreme, de exemplu din clasa a 9-a, astfel încât adolescenții să dobândească abilități financiare înainte de a deveni adulți. Este esențial să înveți mai întâi să-ți gestionezi propriul buget, să înțelegi veniturile și cheltuielile personale, înainte de a înțelege cum funcționează o afacere sau cum se calculează profitul și cifra de afaceri. Doar cu aceste abilități fundamentale poți deveni un viitor antreprenor de succes.
— Pe site-ul Fundației am văzut că 71,5% din populație nu are niciun fel de economii. Care credeți că sunt principalele cauze?
— Principala cauză este, după părerea mea, lipsa educației financiare. În plus, tentațiile și consumerismul influențează modul în care oamenii cheltuiesc: mulți își depășesc veniturile pentru a trăi mai confortabil sau pentru a impresiona pe alții. Această lipsă de cunoștințe sporește frica de a economisi și de a-și păstra economiile în instituții financiare.
— Există o legătură între lipsa economiilor și decizia tinerilor și adulților de a migra în străinătate?
— Nu cred că există o legătură directă, pentru că, după părerea mea, tinerii care aleg să migreze sunt mai conștiincioși în gestionarea banilor. Ei își fac planuri financiare înainte de plecare, economisesc și își stabilesc un buget pentru a face față primelor luni petrecute în străinătate.
— Cât de des discutați cu copiii dumneavoastră despre gestionarea eficientă a banilor?
— În fiecare zi. Educația financiară nu ține doar de cunoștințe, ci și de modul în care gestionăm aceste cunoștințe, care depinde de tiparele noastre de personalitate: dacă suntem cheltuitori, emoționali sau disciplinați. De aceea, încerc să-i ghidez zilnic spre o gestionare rațională și corectă a banilor.
— De ce credeți că mulți oameni aleg creditele de la companii de microfinanțare, chiar dacă acestea sunt foarte dezavantajoase, în loc să ia un credit de la o bancă de încredere?
— Oamenii recurg adesea la creditele oferite de companii de microfinanțare pentru că sunt mai ușor accesibile și mai rapide, iar aceste instituții sunt foarte insistente în a convinge populația să le folosească serviciile. Spre deosebire de băncile comerciale, care analizează cu atenție capacitatea unei persoane de a rambursa un credit și evită creditele neperformante, microfinanțările profită de pe urma ratelor foarte mari, crescute de zeci sau chiar de sute de ori față de creditele bancare. Lipsa educației financiare joacă și ea un rol esențial: mulți nu înțeleg că rata dobânzii nu reprezintă costul total al creditului și nu compară diferitele produse financiare.
— Pe lângă educația financiară, considerați că statul ar trebui să protejeze mai bine cetățenii de dobânzile și penalitățile excesive practicate de unele instituții financiare nebancare?
— Mă bucur foarte mult că statul s-a autosesizat într-un final. În primele zile când ofeream cursurile noastre de educație financiară, situația în Republica Moldova era deplorabilă. La cursuri participau în special persoane cu venituri foarte mici, care apelau la creditele companiilor de microfinanțare.
Statul, deși mai târziu, a intervenit, iar acum dobânzile penalizatoare sunt reglementate, astfel încât să nu depășească suma creditului inițial. Am întâlnit cazuri reale în care, pentru un credit de 4000 de lei, penalitățile au ajuns într-un an până la 72.000 de lei.
O altă măsură importantă este introducerea dobânzii anuale efective, care previne capcanele în care oamenii erau păcăliți de dobânzi aparent mici, dar cu comisioane ascunse care, însumate, ajungeau la o rată a dobânzii de zeci sau chiar sute de procente.
Aceste reglementări sunt binevenite și sprijină cetățenii, iar rolul nostru rămâne să informăm cât mai mult populația, să înțeleagă diferențele dintre produsele financiare și să facă alegeri responsabile.
— Ce sfat ați oferi unei persoane care vrea să-și îmbunătățească situația financiară, dar nu știe de unde să înceapă?
— În primul rând, recomand să participe la un curs de educație financiară. În al doilea rând, e important să înceapă cu pași mici, pentru că educația financiară nu trebuie să fie un disconfort sau o schimbare radicală a vieții. Lucrurile se fac treptat, încet, fără efecte drastice, și astfel se ajunge în direcția corectă.
Pentru început, este bine să-și analizeze situația financiară reală, să-și facă un buget – instrumentul de bază în educația financiară. Este important să înțeleagă care sunt veniturile familiei, unde se duc banii și să monitorizeze cheltuielile timp de o lună, pentru a avea o imagine clară a situației. Abia apoi poate stabili pași concreți pentru a-și îmbunătăți situația, pentru a-și fixa obiective și pentru a evolua către o zonă de siguranță financiară.
— Care este cea mai importantă lecție de educație financiară?
— În primul rând, să te iubești pe tine, primul. În termeni de educație financiară, asta înseamnă să te plătești pe tine primul. Nu te gândi mai întâi la alții, ci la tine, prin stabilirea unor economii care te vor ajuta să-ți atingi obiectivele financiare mai ușor și mai rapid.
Vasile Pleșca, student la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, USM și la Școala de Jurnalism din Moldova