Close Menu

    Abonează-te la actualizări

    Obține ultimele noutăți pe email

    Cele mai populare

    Ce să mănânci pentru oase puternice: cinci alimente bogate în calciu și vitamine

    68 de ani de la nașterea Doinei Aldea-Teodorovici: ultima fotografie a unei legende nemuritoare

    Șase tipuri de fructe uscate pe care persoanele cu diabet ar trebui să le evite

    Facebook X (Twitter) Instagram
    • Ziarul de Gardă
    • Despre noi
    • Publicitate
    Facebook X (Twitter) Instagram YouTube TikTok Telegram
    ZdGUST
    • Sănătate
    • Gastronomie
    • Odihnă
    • Muncă
    • Mediu
    • Stil
    • Cultură
    Susține
    ZdGUST
    Cultură

    De ce (nu) ne amintim visele? Cercetătorii descoperă factorii care influențează acest fenomen

    18/02/20253 Mins Read66
    Foto: healthline.com
    Share
    Telegram Facebook Twitter WhatsApp Email

    Procesul de amintire a viselor este influențat de factori precum atitudinea față de vise, trăsăturile cognitive și patternurile de somn. Unii oameni se trezesc dimineața cu amintiri clare și detaliate ale viselor, în timp ce alții nu reușesc să își amintească nimic. De ce se întâmplă acest lucru? Studiile anterioare au arătat că femeile, persoanele tinere și cele predispuse la visare au o tendință mai mare de a-și aminti visele, însă nu toate cercetările susțin această ipoteză, conform unui studiu realizat de IMT School for Advanced Studies Lucca și publicat în Communications Psychology, relatează Medicalxpress. 

    Alte teorii, cum ar fi legătura între trăsăturile de personalitate sau abilitățile cognitive și amintirea viselor, nu au fost confirmate prin date concrete. În timpul pandemiei de COVID-19, fenomenul amintirii viselor dimineața a atras din nou atenția cercetătorilor și publicului, când s-a observat o creștere bruscă a amintirilor despre vise în întreaga lume.

    Studiul recent, desfășurat în perioada 2020-2024 și realizat în colaborare cu Universitatea din Camerino, a implicat 200 de participanți cu vârste între 18 și 70 de ani. Aceștia au înregistrat visele timp de 15 zile, în timp ce datele lor despre somn și cognitive au fost monitorizate prin dispozitive purtabile și teste psihometrice. Participanții au folosit un recorder vocal pentru a relata experiențele nocturne imediat după trezire, menționând dacă își aminteau sau nu visele, sau detalii legate de acestea.

    De asemenea, participanții au purtat un actigraf, un dispozitiv care monitorizează durata, eficiența și perturbațiile somnului. La începutul și sfârșitul perioadei de înregistrare a viselor, aceștia au completat teste psihologice și chestionare care măsurau factori precum nivelul de anxietate, interesul pentru vise și tendința de a rătăci cu gândul.

    Rezultatele studiului au arătat o variabilitate semnificativă în ceea ce privește amintirea viselor. Cercetătorii au descoperit că persoanele cu o atitudine pozitivă față de vise și cu o tendință de a rătăci cu gândul aveau șanse mai mari să-și amintească visele. Patternurile de somn au avut și ele un rol important: persoanele care au experimentat perioade mai lungi de somn ușor aveau o probabilitate mai mare de a-și aminti visele.

    De asemenea, participanții tineri aveau un procent mai mare de amintire a viselor, în timp ce persoanele mai în vârstă aveau tendința de a experimenta „vise albe”, adică senzația că au visat, dar fără a-și aminti detalii. Aceasta sugerează schimbări legate de vârstă în procesele de memorie în timpul somnului. În plus, s-au observat variații sezoniere, participanții raportând o amintire mai scăzută a viselor în timpul iernii comparativ cu primăvara, ceea ce ar putea indica influența factorilor circadieni sau de mediu.

    „Rezultatele noastre sugerează că amintirea viselor nu este doar o chestiune de noroc, ci o reflexie a modului în care atitudinile personale, trăsăturile cognitive și dinamica somnului interacționează. Aceste descoperiri nu doar că aprofundează înțelegerea mecanismelor din spatele viselor, dar au și implicații în explorarea rolului viselor în sănătatea mintală și în studiul conștiinței umane”, explică Giulio Bernardi, profesor de psihologie generală la IMT School for Advanced Studies.

    Datele colectate vor servi drept referință pentru comparațiile viitoare cu populațiile clinice. Acestea vor permite continuarea cercetării asupra alterărilor patologice ale visării și asupra potențialului lor prognostic și diagnostic, relatează Medicalexpress.

    Articole asemănătoare

    Gastronomie 15/11/2026

    Ce să mănânci pentru oase puternice: cinci alimente bogate în calciu și vitamine

    Cultură 15/11/2026

    68 de ani de la nașterea Doinei Aldea-Teodorovici: ultima fotografie a unei legende nemuritoare

    RECOMANDATE 15/11/2026

    Șase tipuri de fructe uscate pe care persoanele cu diabet ar trebui să le evite

    Populare în ultima lună
    Cum afectează ecranele sănătatea copiilor: cinci riscuri și recomandările unei doctorițe
    11/11/2026120 Views
    Cum scapi de umezeala din colțurile locuinței: câteva schimbări simple care pot preveni apariția mucegaiului
    10/11/202677 Views
    Călătoriți cu un copil? Ce reguli trebuie respectate pentru transportul căruciorului în aeroport
    12/11/202669 Views
    Aftele bucale: de ce apar, cum se tratează și când trebuie să ne adresăm medicului
    11/11/202661 Views
    Recomandate
    Gastronomie 15/11/20264 Mins Read136 Views

    Ce să mănânci pentru oase puternice: cinci alimente bogate în calciu și vitamine

    Deși laptele este considerat una dintre cele mai importante surse de calciu, specialiștii spun că…

    68 de ani de la nașterea Doinei Aldea-Teodorovici: ultima fotografie a unei legende nemuritoare

    Șase tipuri de fructe uscate pe care persoanele cu diabet ar trebui să le evite

    7 situații în care nu ar trebui să folosești folia de aluminiu în bucătărie

    Stay In Touch
    • Facebook
    • Twitter
    • Instagram
    • YouTube
    • TikTok
    • Telegram

    Abonează-te la actualizări

    Dacp vrei să obții ultimele noutăți, introdu adresa de email

    Despre noi

    ZdGust este un nou proiect jurnalistic al ZdG care vine ca o recompensă după porția de investigații și materiale despre corupție, justiție și drepturile omului. ZdGust este un proiect care vorbește și despre cealaltă fațetă a vieții: sănătate, mediu, etica muncii, gastronomie, timp liber și tot ce poate face omul ca să înfrumusețeze viața sa și a comunității fără a dăuna mediului înconjurător. 
    Prin acest proiect, echipa editorială dorește să creeze un spațiu unde frumusețea vieții cotidiene este celebrată și împărtășită într-un mod accesibil și captivant.

    Facebook X (Twitter) Instagram YouTube WhatsApp TikTok Telegram
    Recomandate

    Ce să mănânci pentru oase puternice: cinci alimente bogate în calciu și vitamine

    68 de ani de la nașterea Doinei Aldea-Teodorovici: ultima fotografie a unei legende nemuritoare

    Șase tipuri de fructe uscate pe care persoanele cu diabet ar trebui să le evite

    Cele mai populare

    Cum afectează ecranele sănătatea copiilor: cinci riscuri și recomandările unei doctorițe

    Cum scapi de umezeala din colțurile locuinței: câteva schimbări simple care pot preveni apariția mucegaiului

    Călătoriți cu un copil? Ce reguli trebuie respectate pentru transportul căruciorului în aeroport

    © 2026 Un proiect Ziarul de Gardă. 
    • Home
    • RECOMANDATE
    • Ziarul de Gardă

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.