Unul dintre cel mai des întâlnite tulburări de alimentație sunt episoadele de „binge-eating”, tradus în tulburări de alimentație compulsivă. Ele reprezintă momentul când cineva mănâncă cantități mari sau foarte mari de mâncare fără a avea control asupra a ceea ce face, conform Binge Eating Disorder UK. Site-ul mai precizează că acest lucru se poate întâmpla tuturor, indiferent de vârstă și gen, scrie G4Food.
- De remarcat: Social media par mai deschise în ultima vreme când vine vorba de tulburările de alimentație. Ușor-ușor, influencerii încep să nu mai portretizeze o viață „perfectă” pe social media și realizează că au o comunitate care cred conținutul lor, așa că din ce în ce mai mulți creatori de conținut decid să își folosească platformele într-un scop educativ, astfel încât să își facă urmăritorii să se simtă în siguranță.
A cincea ediție a manualului de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5) arată că tulburările de alimentație compulsivă sunt singurele tulburări alimentare care nu prezintă comportamente compensatorii, care să ”elimine” mâncarea consumată, cum ar fi vărsăturile autoinduse sau exercițiile fizice excesive.
Parlamentul European arăta în 2021 că femeile cu vârstele cuprinse între 15 și 25 de ani tind să fie mai des victime ale tulburărilor de alimentație, iar peste 20 de milioane de tineri din Europa au diferite variații de tulburări de alimentație.
Nu este necunoscut faptul că triunghiul amoros dintre femei, social media și mâncare este deseori unul toxic, motivul fiind de cele mai multe ori standardele nerealiste impuse de cele mai populare femei de pe internet.
Ca femeie, dacă ești consumatoare de Instagram și TikTok, șansele să dai de vreun influencer care prezintă cum mănâncă o masă pe zi și îi este de ajuns pentru a se simți plin de energie toată ziua sunt foarte ridicate.
Aceste „vloguri inofensive” pot fi dăunătoare pentru stima de sine utilizatorilor de social media, în special a femeilor tinere, și poate fi factorul principal în tulburările de alimentație, precum episoadele de mâncat compulsiv, una dintre tulburările de alimentație care este prea puțin discutat pe social media.
Atunci când cauți cuvintele „binge-eating” pe TikTok, platforma nu îți va oferi videoclipuri despre acest subiect, ci îți va oferi câteva site-uri educative pe acest subiect și următorul mesaj:
- „Nu ești singur. Dacă tu sau cineva pe care îl cunoști trece printr-o perioadă dificilă, ajutorul este întotdeauna disponibil”.
În acest context, Uniunea Europeană a anunțat că investighează trendul ”skinnytok” de pe platforma chinezească, TikTok. ”Skinnytok” este un fenomen toxic unde se promovează diete extreme sau se încurajează înfometarea pentru a avea silueta dorită, precum cea a supermodelelor. G4Media a scris cum acest trend a acumulat milioane de vizionări și s-a viralizat la nivel global, printre care și în multe țări europene.
„Femeile tinere sunt adesea confruntate cu mesaje contradictorii despre cine trebuie să fie și cum trebuie să arate”
Deși tulburările de alimentație par să fie din ce în ce mai comune în rândul tinerilor, ele sunt prea puțin discutate pe internet, lucru ce îi lasă pe tineri cu sentimentul că sunt „singuri” în lupta lor cu mâncarea.
G4Food a discutat cu Mihaela Rus, președinta Colegiului Psihologilor din România, filiala Constanța pentru a ne oferi mai multe detalii despre cum se manifestă tulburările de alimentație, în special episoadele de binge-eating, fiind o tulburare de alimentație despre care nu se vorbește suficient în social media comparativ cu impactul în rândul tinerilor, și despre motivele pentru care femeile sunt mai frecvent victime ale acestor tulburări de alimentație.
Mihaela Rus explică pentru ISE că episoadele de binge-eating sunt, de regulă, însoțite de o serie de trăsături psihocomportamentale specifice, dintre care cel puțin trei trebuie să fie prezente pentru stabilirea diagnosticului: consumul rapid al alimentelor, mâncatul până la apariția unei senzații inconfortabile de plenitudine, ingestia alimentelor în absența foamei fizice, mâncatul în izolare din cauza rușinii asociate cu comportamentul alimentar și apariția unor emoții negative ulterioare, precum dezgustul vinovăția că ai mâncat.
- „În ansamblu, comportamentul de mâncare compulsivă reflectă o dificultate profundă de reglare emoțională și de gestionare a relației cu propriul corp și cu hrana, reprezentând o formă gravă de suferință psihologică ce necesită o abordare terapeutică multidisciplinară”.
Întrebată de ce femeile tind să fie mai des victime ale tulburărilor alimentare, precum episoadele de mâncat compulsiv, psihologul susține că frecvența mai ridicată a tulburărilor alimentare în rândul femeilor reflectă un fenomen legat de modul în care femeile trăiesc și experimentează relația cu propriul corp, cu identitatea personală și cu lumea din jur.
Aceasta mai adaugă că predispoziția nu trebuie înțeleasă ca o slăbiciune individuală, ci mai degrabă ca o expresie a unor tensiuni profunde, internalizate de-a lungul dezvoltării lor personale și sociale.
În momentele în care imaginea de sine se formează și se consolidează, femeile tinere sunt adesea confruntate cu mesaje contradictorii despre cine trebuie să fie și cum trebuie să arate. În încercarea de a se adapta acestor exigențe, multe ajung să dezvolte forme de relaționare disfuncțională cu propriul corp și cu alimentația, care devin, în timp, modalități de a gestiona trăiri complexe și greu de exprimat. Astfel, tulburările alimentare nu apar în izolare, ci ca răspunsuri personale la contexte de viață pline de presiuni, nesiguranțe și așteptări, arată președinta Colegiului Psihologilor din Constanța.
- „Vulnerabilitatea crescută a femeilor în fața tulburărilor alimentare, în special a episoadelor de mâncat compulsiv, trebuie înțeleasă dintr-o perspectivă integrativă, care să țină cont de multiplele influențe socioculturale, psihologice și biologice ce se manifestă în perioada de dezvoltare adolescențială și a tinereții”.
„Psihoterapia rămâne una dintre cele mai eficiente forme de intervenție”
Pentru a putea combate tulburările de alimentație, precum episoadele de binge-eating, tinerii pot învăța să își gestioneze aceste dificultăți prin utilizarea unor instrumente validate științific și prin construirea unui cadru de sprijin autentic și multidimensional.
- „În primul rând, psihoterapia rămâne una dintre cele mai eficiente forme de intervenție. În special terapia cognitiv-comportamentală (TCC) s-a dovedit eficientă în restructurarea gândurilor disfuncționale legate de imaginea corporală și alimentație, în reglarea emoțională și în prevenirea recăderilor. Alte forme de terapie utile includ terapia dialectic-comportamentală și terapia centrată pe compasiune, mai ales atunci când tulburarea este asociată cu rușine, anxietate sau traumă”, susține Mihaela Rus.
Un al doilea instrument important este sprijinul social, care poate fi mobilizat prin familie, prieteni, grupuri de suport sau comunități online moderate de specialiști. Tinerii trebuie să știe că izolarea alimentează comportamentele compulsive și că, dimpotrivă, conectarea cu persoane care înțeleg dificultățile lor poate contribui semnificativ la procesul de vindecare.
Pe lângă sprijinul oferit de apropiați, educația psiho-nutrițională joacă un rol la fel de important, prin înțelegerea modului în care funcționează corpul, relația dintre emoții și alimentație, dar și recunoașterea semnelor tulburărilor alimentare pot contribui la prevenție și la intervenția timpurie. Psihologul subliniază și faptul că promovarea unei relații sănătoase cu mâncarea, care nu implică restricții rigide sau vinovăție, este crucială pentru recuperare.
În cazul femeilor tinere, Mihaela Rus evidențiază faptul că autocompasiunea și acceptarea corporală nu sunt semne de slăbiciune, ci dimpotrivă, resurse de reziliență când vine vorba de relația lor cu mâncarea.
- „Compararea constantă cu idealurile nerealiste promovate în mediul online sau în cultura populară poate intensifica comportamentele compulsive; de aceea, cultivarea unei perspective realiste și blânde asupra propriei persoane este esențială”.
Președinta Colegiului Psihologilor din Constanța subliniază că tulburările de alimentație care includ anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și tulburarea de alimentație compulsivă, au o etiologie multifactorială și implică o interacțiune complexă între factori biologici, psihologici și socioculturali:
- Factori socioculturali: unul dintre cei mai puternici declanșatori ai tulburărilor de alimentație este presiunea socială legată de standardele de frumusețe. Mass-media, rețelele sociale și industria modei promovează adesea idealuri corporale nerealiste, în special pentru femei, ceea ce conduce la nemulțumire corporală, stimă de sine scăzută și tendința de a recurge la diete restrictive sau comportamente compensatorii extreme;
- Factori psihologici: tulburările de alimentație sunt adesea corelate cu trăsături psihologice precum perfecționismul, nevoia de control, anxietatea, depresia, traumele din copilărie sau experiențele de abuz. Mâncarea devine adesea un mecanism de reglare emoțională, oferind fie un sentiment temporar de control, fie o modalitate de calmare în fața stresului;
- Factori biologici și genetici: studiile arată că există o componentă genetică importantă în dezvoltarea acestor tulburări. Dezechilibrele neurochimice, în special la nivelul serotoninei și dopaminei, pot influența comportamentele alimentare și impulsivitatea. De asemenea, predispozițiile ereditare pot fi activate de factori de mediu și stresori specifici;
- Factori de mediu și relaționali: evenimentele de viață stresante – cum ar fi divorțul părinților, bullyingul, presiunea academică sau schimbările bruște în stilul de viață – pot declanșa tulburări alimentare, mai ales în adolescență. Relațiile familiale conflictuale sau hipercontrolante pot, de asemenea, contribui la apariția simptomelor, explică psihologul pentru ISE.
Cum afectează social media relația tinerilor cu mâncarea
Mihaela Rus consideră că platformele de social media creează un spațiu în care imaginea corporală este constant expusă privirii celorlalți, iar validarea prin numărul de like-uri, comentarii și urmăriri devine un indicator al valorii personale al oamenilor. Utilizarea excesivă a acestor platforme este deseori asociată cu o creștere semnificativă a nemulțumirii față de propriul corp, mai ales atunci când utilizatorii sunt expuși în mod repetat la imagini editate, care reflectă standarde greu de atins.
- „Presiunea socială legată de conformarea la un anumit tip de siluetă sau stil de viață sănătos contribuie, de asemenea, la interiorizarea unor idealuri corporale rigide. Aceasta nu se limitează la modele de frumusețe feminină, ci se extinde asupra întregului mod de viață promovat ca fiind corect – de la alimentație, la exercițiu fizic și până la succesul personal. În acest context, alimentația nu mai este un act firesc, ci devine o sursă de anxietate și un instrument de validare socială”
Psihologul mai adaugă că în timp ce social media oferă acces la informații și comunități de sprijin, ea poate totodată încuraja comportamente nesănătoase, prin promovarea unor „diete miraculoase”, antrenamente extreme sau mesaje toxice despre „motivație” și voință.