Inteligența artificială (IA) poate genera răspunsuri inexacte sau complet eronate, un fenomen cunoscut drept „halucinații”, potrivit cercetătorilor citați de publicația Nature. Aceste erori, care apar din cauza modului de funcționare a modelelor și a calității datelor de instruire, sunt un subiect de studiu intens în comunitatea științifică.
Halucinațiile în IA sunt generate de modul în care aceste sisteme procesează și interpretează informațiile. Modelele de limbaj, cum sunt cele folosite în chatbot-uri, sunt concepute să prezică următorul cuvânt sau propoziție pe baza unor tipare învățate din date. În procesul de compresie a informației provenite din miliarde de texte, se pierd adesea detalii cruciale, iar modelele pot combina informații din surse diferite, ceea ce duce la erori.
Un exemplu frecvent este atribuirea greșită a unor informații. De exemplu, IA poate crea o lucrare fictivă, combinând titluri reale cu nume inexistente de autori, sau poate prezenta date anacronice. Studiile publicate în Nature subliniază că acest tip de eroare este amplificat atunci când modelele sunt antrenate pe seturi de date cu probleme, cum ar fi conținut inexact, neactualizat sau preluat de pe platforme unde informațiile nu sunt verificate.
Cercetări recente și soluții propuse
Cercetătorii de la OpenAI și Google DeepMind explorează metode de reducere a halucinațiilor printr-o combinație de tehnici avansate:
- Sisteme de verificare a faptelor: Modelele sunt conectate la baze de date de încredere sau la surse externe (precum articole științifice sau pagini web oficiale), permițând verificarea răspunsurilor în timp real. De exemplu, atunci când un utilizator cere informații despre un eveniment istoric, modelul poate compara detaliile cu cele din enciclopedii actualizate.
- Auto-reflecția: O metodă prin care modelele analizează propriile răspunsuri pentru a identifica incoerențe sau contradicții. Acest proces implică utilizarea unor sub-rețele neuronale care verifică răspunsurile inițiale ale modelului.
- Antrenament pe date curate: Echipele de cercetare implementează algoritmi care pot filtra datele de instruire, eliminând conținutul ambiguu sau eronat. Studiile arată că modelele instruite pe date curate au o rată semnificativ mai mică de halucinații.
- Analiza activității neuronale: Prin studierea tiparelor neuronale generate în timpul răspunsurilor, cercetătorii pot identifica zonele în care rețeaua produce rezultate eronate și pot ajusta arhitectura modelului.
Provocările eliminării complete a halucinațiilor
O problemă fundamentală rămâne însă designul modelelor IA, care sunt construite pentru a furniza răspunsuri complete și fluente, chiar și atunci când există incertitudini. Această tendință de „a umple golurile” poate duce la situații precum cea din 2023, când un chatbot a generat cazuri juridice fictive utilizate ulterior de un avocat într-un document oficial.
Un alt exemplu semnalat de Nature implică un model IA care a inventat o metodă inexistentă de preparare a unui aliment, bazându-se pe glume și comentarii sarcastice din surse online. Cercetătorii consideră că astfel de erori pot avea consecințe grave, mai ales în domenii precum sănătatea, justiția sau educația.
Recomandări pentru utilizatori
Deși progresele în reducerea halucinațiilor sunt promițătoare, experții subliniază că utilizatorii trebuie să rămână precauți. Verificarea informațiilor din surse independente și utilizarea IA în scopuri bine delimitate sunt esențiale pentru a evita posibilele probleme.