Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității din România (CNSAS) a publicat, pe 15 ianuarie – de Ziua Culturii Naționale și ziua de naștere a lui Mihai Eminescu – documente inedite care arată amploarea măsurilor de supraveghere ale Securității române în timpul manifestărilor dedicate centenarului morții poetului, organizate în iunie 1989, în Republica Socialistă România.
Potrivit CNSAS, între 8 și 18 iunie 1989, în mai multe orașe din Republica Socialistă România (Botoșani, Iași, Râmnicu Vâlcea și București) au avut loc evenimente comemorative la care au participat numeroși scriitori români și străini. Deși manifestările aveau un caracter cultural și festiv, ele au declanșat o mobilizare semnificativă a aparatului de Securitate, în contextul în care regimul comunist privea cu suspiciune orice contact neoficial cu cetățeni străini și, mai ales, cu scriitori.
„În sfârșit suntem acasă”: priveghiul scriitorilor, consemnat în notele Securității
Un accent aparte în documentele desecretizate îl reprezintă delegația din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, ale cărei gesturi sunt descrise de CNSAS drept „entuziaste și curajoase”, depășind chiar și deschiderea permisă de politica reformatoare a URSS din acea perioadă. Comemorarea lui Eminescu a devenit, astfel, un catalizator al unei întâlniri româno-moldovenești cu puternice manifestări patriotice.
O notă informativă din 18 iunie 1989, furnizată de informatorul „Dobrescu”, descrie o întâlnire nocturnă a scriitorilor din Chișinău, Cernăuți și România, organizată într-o cameră de hotel. Aproximativ 50 de persoane au participat la un priveghi simbolic, în cadrul căruia scriitorii basarabeni au recitat în cor „Doina” lui Eminescu și poezii proprii.
Poetul Grigore Vieru ar fi afirmat „Eminescu este al nostru”, replică la care o participantă a răspuns: „Nu Eminescu este al vostru, ci voi sunteți ai noștri”. Potrivit notei, unii dintre scriitorii moldoveni ar fi spus „În sfârșit suntem acasă” și au izbucnit în lacrimi.
Cererea unei mașini de scris cu caractere latine pentru revista „Literatură și artă”
Alte documente relevă solicitarea lui Nicolae Dabija și Grigore Vieru către președintele Uniunii Scriitorilor din RSR, Dumitru Radu Popescu, de a-i sprijini în obținerea unei mașini de scris cu caractere latine. Cei doi au invocat faptul că, din 15 iunie 1989, revista „Literatură și artă” primise aprobarea de a fi tipărită cu alfabet latin, însă în URSS nu existau astfel de mașini de scris. Cererea a fost considerată suficient de sensibilă încât să fie raportată conducerii Partidului Comunist Român.
Starea de alertă a autorităților și apelul pentru tren turistic
Starea de alertă a autorităților este confirmată și de o telegramă transmisă de la Moscova, care redă un apel publicat în săptămânalul „Literatura și Arta” din Chișinău. Semnatarii solicitau guvernelor din RSS Moldovenească și România aprobarea unui tren turistic pentru ca cetățenii moldoveni să poată merge, pe 15 iunie 1989, să depună flori la mormântul lui Mihai Eminescu. În document, autorii subliniau că acest gest reprezintă „un drept” și că un asemenea eveniment „are loc o dată în viață”.
CNSAS mai notează și detalii aparent minore, dar revelatoare pentru mecanismele de supraveghere ale epocii: un raport din 13 iunie 1989 menționează suma de 142 de lei cheltuită de doi ofițeri de Securitate la restaurantul Hotelului Dorobanți din Iași, în timp ce aceștia instalau microfoane pentru interceptarea discuțiilor participanților la Simpozionul Internațional „Mihai Eminescu”.
Potrivit CNSAS, aceste documente arată cum creația și memoria lui Mihai Eminescu au devenit, în ultimele luni ale regimului comunist, nu doar un simbol cultural, ci și un factor de solidaritate româno-moldovenească atent monitorizat de aparatul represiv al statului.