Ziua Națională a României se sărbătorește la data de 1 decembrie, începând cu anul 1990. La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.
Între anii 1866 și 1947, Ziua Națională a României a fost stabilită pe 10 mai, iar între 1948 și 1989, pe 23 august
Ziua de 1 decembrie a fost proclamată ca Ziua Națională a României prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Până atunci, între anii 1948 și 1989, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită la data de 23 august, dată la care, în 1944, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, URSS, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.
Anterior, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între anii 1866 şi 1947, la data de 10 Mai, dată care are o triplă semnificaţie. La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea, în faţa Parlamentului, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I.
La aceeaşi dată, în 1877, Carol I promulga Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor. La 10 mai 1881, era proclamat Regatul României. În 1947, la 30 decembrie, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) abdica, în urma presiunilor regimului comunist, şi părăsea ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia.
În 1990, Ziua Națională a României a fost sărbătorită atât la Alba Iulia, cât şi la Arcul de Triumf din Bucureşti unde a fost organizată parada militară. De atunci, în fiecare an, atât în Bucureşti, cât şi în majoritatea oraşelor din întreaga ţară au loc parade militare şi sunt organizate numeroase ceremonii ce cuprind depuneri de coroane, dar şi manifestări culturale.
Citește și:
De la alfabetul chirilic la cel latin: cum a evoluat scrierea limbii române
Semnificația importantă a zilei de 1 decembrie pentru România
La Alba Iulia, aşa cum se întâmplase şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie 1918, a avut loc o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici a fost constituit Marele Consiliu Naţional Român, format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În ziua de 29 noiembrie, Consiliul a numit un guvern provizoriu – Consiliul Dirigent al Transilvaniei – condus de Iuliu Maniu.
La 11 decembrie 1918, Guvernul României a ratificat Marea Unire, iar declaraţia de la Alba Iulia a fost înmânată regelui Ferdinand. Acesta a emis, la 11/24 decembrie 1918, Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu România şi Decretul-lege privind organizarea provizorie a Transilvaniei.
Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României a votat legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România a avut loc la 10 septembrie 1919 prin Tratatul de la Saint Germain, iar unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România a fost recunoscută prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920.
La 28 octombrie 1920 a fost semnat Tratatul de la Paris, între România și Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), cu scopul recunoaşterii unirii cu Basarabia. Tratatul nu a intrat însă în vigoare, deoarece Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar gestul Japoniei a avut legătură cu un protocol secret dintr-un tratat bilateral semnat în 1925.
Tradiții și obiceiuri de 1 Decembrie
Ziua Naţională a României este marcată anual prin evenimente patriotice, în special parade militare – cele mai cunoscute fiind cea de la Arcul de Triumf din București și cea de la Alba Iulia. În întreaga ţară au loc parade mai mici sau ceremonii cu depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele eroilor.
În catedralele, bisericile și mănăstirile din țară se oficializează slujba specifică „Te Deum”, prin care sunt pomeniți eroii neamului românesc care au luptat pentru Marea Unire de la 1918.
De 1 decembrie au loc, de asemenea, ceremonii organizate de școli și grădinițe, unde copiii îmbracă portul popular. Drapelul naţional este arborat în toate instituţiile publice, dar și în casele românilor. Mulți aleg să monteze un mic tricolor și pe mașină.
Pe lângă toate acestea, Ziua Națională a României este marcată și prin tradiții culinare, reprezentând totodată începutul perioadei de Sărbători de Iarnă. Mulți români sărbătoresc 1 Decembrie cu un pahar de vin (normal sau fiert), cu țuică fiartă, cu tradiționalii mici sau cu fasole cu ciolan.
Citește și: Istoria unui preparat de mii de ani: mămăliga
Surse: mediafax.ro, digi24.ro, euronews.ro, hotnews.ro