Poluarea aerului rămâne cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea populației din Europa, în ciuda progreselor înregistrate în ultimele două decenii, arată cel mai recent raport al Agenției Europene de Mediu. Deși calitatea aerului continuă să se îmbunătățească datorită legislației europene și măsurilor de reducere a emisiilor, în multe zone nivelurile de poluare depășesc încă atât standardele actuale ale Uniunii Europene, cât și valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Raportul atrage atenția că peste 90% dintre europeni sunt expuși la concentrații de poluanți peste limitele considerate sigure pentru sănătate, ceea ce menține impactul asupra bolilor respiratorii, cardiovasculare și asupra mortalității premature.
Până la 20% dintre stațiile de monitorizare din Europa au înregistrat niveluri de poluare peste standardele actuale de calitate a aerului din Uniunea Europeană. Italia înregistrează cele mai mari concentrații locale de PM2.5. În topul țărilor cu aer nociv apare și Danemarca, unde s-a înregistrat o valoare foarte ridicată a PM2.5 de 95 de micrograme pe metrul cub.
PM2.5 este un praf fin periculos, care pătrunde adânc în plămâni și în sânge. Acesta poate fi produs de traficul rutier, dar și de rafinării, fabrici de ciment, arderea combustibililor fosili și incendiile de vegetație.
De ce sunt periculoase
Datorită dimensiunii extrem de mici, particulele PM2.5:
- pătrund adânc în plămâni
- pot ajunge chiar în sânge
- sunt mai periculoase decât particulele mai mari (ex. PM10)
Limitele UE pentru PM2.5 versus limitele stabilite de OMS
Directiva revizuită a Uniunii Europene din decembrie 2024 înăsprește semnificativ limitele pentru particulele fine în suspensie (PM2.5), cu scopul de a reduce impactul poluării aerului asupra sănătății până în anul 2030. Astfel, limita anuală actuală de 25 µg/m³ va fi redusă la 10 µg/m³, într-un efort de apropiere de standardele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
OMS rămâne însă mult mai strictă în privința protecției sănătății publice, recomandând o valoare medie anuală de doar 5 µg/m³ pentru PM2.5 și o limită de 15 µg/m³ pentru media zilnică, care nu ar trebui depășită mai mult de câteva zile pe an.
Datele arată că, deși noile standarde europene reprezintă un progres important, diferența față de ghidurile OMS rămâne semnificativă. Aproximativ 59% dintre stațiile de monitorizare din Europa respectau deja, în 2023, viitoarea limită de 10 µg/m³, însă doar 8% atingeau pragul recomandat de OMS. În același timp, o proporție foarte mare a populației urbane din Uniunea Europeană continuă să fie expusă la niveluri de PM2.5 peste valorile considerate sigure din punct de vedere medical.
Noua legislație europeană aduce și un element important de noutate: posibilitatea cetățenilor de a solicita despăgubiri pentru daunele de sănătate cauzate de depășirea standardelor privind calitatea aerului.
Unde sunt cele mai mari rate estimate ale mortalității asociate cu PM2.5
Concentrațiile de PM2.5 (particule fine în suspensie) continuă să reprezinte o problemă majoră de calitate a aerului în Europa, în special în țările din Balcanii de Vest și în Turcia, unde în mai multe stații de monitorizare au fost înregistrate depășiri ale valorilor-limită anuale actuale ale Uniunii Europene.
Depășiri în regiuni din sud-estul Europei
Potrivit datelor recente, în 2024 doar 23 de stații (aproximativ 1% din total) au depășit actualul nivel-limită anual al UE (ALV) pentru PM2.5. Acestea au fost localizate în România, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia. Majoritatea acestor stații sunt urbane (91%), ceea ce reflectă impactul traficului și al activităților urbane asupra calității aerului.
Specialiștii explică aceste valori ridicate prin utilizarea combustibililor solizi pentru încălzire, precum și prin parcurile auto mai vechi, care contribuie semnificativ la poluarea atmosferică.
Situația raportată în 2025
În 2025, numărul stațiilor care au depășit limita UE a scăzut ușor, la 17 (aproximativ 1% din total). Acestea se află în Italia (3 stații), Croația, Danemarca, Polonia (câte 1 stație), Macedonia de Nord (9 stații) și Bosnia și Herțegovina (2 stații).
Diferențe mari între statele europene
În același timp, peste 60% dintre stațiile de monitorizare din Europa au înregistrat deja valori sub standardul UE prevăzut pentru 2030, ceea ce indică o îmbunătățire treptată a calității aerului.
Există însă diferențe majore între state: toate stațiile din țări precum Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg și Suedia, dar și din Andorra, Islanda, Muntenegru și Elveția au raportat deja niveluri sub viitorul prag european.
Cele mai ridicate rate ale mortalității asociate PM2.5 în Europa
Cele mai ridicate rate estimate ale mortalității asociate expunerii pe termen lung la PM2.5 se înregistrează în special în regiunea Balcanilor și în Europa de Est.
Potrivit datelor, aceste zone au cele mai mari valori ale mortalității raportate la 100.000 de locuitori cauzate de expunerea la poluarea cu PM2.5.
Printre țările cele mai afectate se numără:
- Albania
- Bulgaria
- Greece
- Romania
Diferențe majore în mortalitatea asociată PM2.5 în Europa
Datele arată diferențe semnificative între statele europene în ceea ce privește mortalitatea estimată asociată expunerii pe termen lung la PM2.5 (particule fine în suspensie).
Astfel, Italia înregistrează un nivel estimat al mortalității de aproximativ 101 decese la 100.000 de locuitori, semnificativ mai ridicat decât în alte state de dimensiuni similare, precum:
- Spania – 41
- Franța – 34
- Germania – 37
La polul opus, cele mai scăzute rate ale mortalității asociate PM2.5 se regăsesc în Europa de Nord, în țări precum:
- Islanda
- Finlanda
- Suedia
- Estonia
- Norvegia
Aceste diferențe evidențiază impactul inegal al poluării aerului în Europa, cu valori mai ridicate în sud și est și niveluri semnificativ mai reduse în nordul continentului.
Ce alți poluanți trebuie monitorizați
Deși PM2.5 este unul dintre cei mai periculoși poluanți, experții avertizează că nu este singurul risc major pentru sănătate.
PM10 – particule inhalabile
Un alt poluant important este PM10, format din particule mai mari, dar tot inhalabile, asociate cu:
- trafic rutier
- arderea combustibililor
- activități industriale
Ozonul la nivelul solului (O₃)
Un alt poluant îngrijorător este ozonul troposferic, format prin reacția dintre lumina solară și emisiile de hidrocarburi și oxizi de azot provenite din:
- traficul auto
- centrale electrice
- procese industriale
Nivelurile acestuia au crescut semnificativ în ultimele decenii, fiind mai mult decât duble față de anul 1900.
Benzo(a)pirenul (BaP)
Un alt compus periculos este benzo(a)pirenul (BaP), asociat cu:
- fumul de țigară
- alimentele arse (grătar, prăjeli)
- emisiile provenite din arderea combustibililor fosili
Cum te poți proteja de poluare
Specialiștii spun că prevenția începe cu obiceiuri simple de zi cu zi.
De exemplu, experții recomandă evitarea aerisirii locuințelor în orele de vârf ale traficului, de preferat după ora 9:00 dimineața. De asemenea, un purificator de aer poate reduce parțial nivelul poluării din interior.
Agenția Europeană de Mediu recomandă și:
- utilizarea sobelor certificate pentru ardere
- evitarea arderii combustibililor în zilele reci de iarnă
- reducerea activităților în aer liber (ex. alergatul) în perioadele cu poluare ridicată