Instrumentele de inteligență artificială sunt tot mai des folosite de elevi pentru a-și face temele pentru acasă sau pentru a căuta explicații în cazul subiectelor complicate. Pentru unii, aceste aplicații au devenit o soluție simplă și rapidă atunci când întâmpină dificultăți. Totuși, profesorii și psihologii atrag atenția că utilizarea excesivă a acestor instrumente poate avea și dezavantaje, precum slăbirea gândirii critice sau dependența de răspunsuri generate automat. „Elevii trebuie să înțeleagă că ChatGPT este un sprijin pentru învățare, nu un substitut pentru propriul efort”, accentuează psihologa Cristina Dolinschi.
„Ca părinte, vreau să învețe să pună întrebări bune și să vadă tehnologia ca pe o unealtă de documentare”
Iulia Lupașcu este mamă a doi copii – Andreea, elevă în clasa a 12-a, și Iulian, elev în clasa a 10-a. În opinia ei, utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în procesul de învățare este o realitate care trebuie gestionată responsabil. Spune că le permite copiilor să folosească astfel de tehnologii, considerând că este mai bine să învețe de timpuriu cum să le utilizeze corect. „Tehnologia face parte din viitorul lor și e mai bine să învețe să o folosească corect de acum decât să o folosească pe ascuns. Ca părinte, vreau să învețe să pună întrebări bune și să vadă tehnologia ca pe o unealtă de documentare, la fel cum noi foloseam enciclopediile, dar mult mai rapidă”, spune ea.
Potrivit ei, utilizarea acestor instrumente a schimbat modul în care copiii abordează temele pentru acasă. Ea spune că unele sarcini sunt finalizate mai repede, iar curiozitatea pentru subiecte mai dificile a crescut. „Am observat o schimbare majoră în dinamica temelor. A dispărut acea frustrare de tipul «nu știu de unde să încep», care uneori ducea la ore întregi de amânare a temelor. Copiii mei termină anumite sarcini mai repede, sunt mult mai curioși să exploreze subiecte complexe și chiar mă ajută și pe mine acest fapt”, explică Iulia. Ea spune că, pe lângă beneficii, există și unele riscuri, mai ales atunci când inteligența artificială este folosită fără discernământ.
„Beneficiul este că găsesc mai rapid răspunsuri pentru noțiuni grele și îi ajută la structurarea ideilor. Riscul e că devin mai leneși intelectual și pierd capacitatea de a scrie sau de a gândi singuri. Dacă Al-ul este folosit ca sprijin, atunci pot spune că le crește autonomia, pentru că nu mai depind de ajutorul meu ca părinte la orice pas. Dacă este folosit pentru a trișa, le distruge responsabilitatea și simțul datoriei, obligației de a-și face temele”, afirmă mama copiilor.
Iulia Lupașcu consideră că responsabilitatea pentru formarea capacității de utilizare corectă a inteligenței artificiale nu revine doar părinților, ci și școlii.
„Cred că nu doar noi, ca părinți, ar trebui să îi învățăm etica utilizării AI-ului. Profesorii ar trebui să pună accent pe proiecte care necesită gândire critică și dezbatere în clasă, unde AI-ul nu poate înlocui prezența de spirit și logica elevului.”
„Ca pedagog, pun mare accent pe descoperirea individuală, nu cea copiată”
Victoria Ivanesi, profesoară de fizică și chimie la gimnaziul „Ion Creangă” din Micleușeni, Strășeni, spune că mulți elevi caută soluții rapide pentru rezolvarea sarcinilor, iar acest lucru duce adesea la folosirea excesivă a instrumentelor de inteligență artificială.
„Timpurile se schimbă de la o zi la alta. În procesul educațional, aplicarea tehnologiilor informaționale nu este ceva nou, dar nici prea salutabil de multe ori. Elevii de astăzi sunt în căutarea soluțiilor care să le ușureze munca, deseori exagerează și nu muncesc, dar copie la greu. Este utilizat în exces ChatGPT, Gemeni sau alte AI, care distorsionează noțiunea de învățare”, spune profesoara.
Crede că folosirea inteligenței artificiale ar fi acceptabilă dacă ar fi utilizată rațional și doar ca instrument de sprijin. „Nu ar fi o problemă dacă elevii ar folosi rațional AI pentru verificare, consultare, inspirare, dar nicidecum pentru realizarea în totalitate a sarcinilor. Ce facem atunci cu gândirea, cogniția, dezvoltarea personală?”
În opinia profesoarei, este dificil să fie stabilite limite după ce elevii se obișnuiesc să folosească astfel de instrumente, însă diferența dintre un răspuns generat de inteligența artificială și unul gândit de elev poate fi observată.
„Limite e greu de pus după ce a intervenit deprinderea, dar se deosebește un răspuns gândit de AI față de unul interpretat personal. Ca pedagog, pun mare accent pe descoperirea individuală, nu cea copiată, și încurajez elevul de azi să fie autentic, nu copie a cuiva sau ceva”, subliniază Victoria Ivanesi.
Ce spune și ce recomandă psihologa
Psihologa Cristina Dolinschi atrage atenția că utilizarea instrumentelor de inteligență artificială poate avea atât efecte benefice, cât și riscuri pentru dezvoltarea elevilor, iar impactul depinde în mare măsură de modul în care acestea sunt folosite. Potrivit specialistei, utilizate corect, instrumentele de inteligență artificială pot sprijini procesul de învățare și stimula curiozitatea intelectuală. Elevii pot primi explicații suplimentare, pot descoperi perspective diferite asupra unui subiect și își pot verifica propriile idei.
„Pe de altă parte, există riscul ca elevii să devină mai puțin implicați în procesul activ de analiză și reflecție dacă folosesc AI doar pentru a obține răspunsuri rapide. Gândirea critică se dezvoltă prin efort cognitiv, prin formularea ipotezelor, analiza informației și evaluarea argumentelor. Dacă elevii preiau direct răspunsurile generate de AI, fără a le analiza sau verifica, acest proces poate fi diminuat”, explică psihologa.
Aceasta afirmă că folosirea inteligenței artificiale poate influența motivația elevilor în două moduri. Pe de o parte, accesul rapid la explicații poate face învățarea mai ușoară și poate reduce frustrarea atunci când elevii nu înțeleg anumite sarcini, oferindu-le sentimentul că au un sprijin. Pe de altă parte, dacă este folosit în locul efortului propriu, există riscul ca elevii să devină mai puțin motivați.
„Pot deveni tentați să evite procesul de rezolvare independentă a problemelor și să se bazeze pe soluții generate automat. Din perspectivă psihologică, învățarea eficientă implică implicare activă, perseverență și toleranță la efort cognitiv. Atunci când aceste componente sunt înlocuite de soluții rapide, poate apărea o diminuare a motivației de a explora și de a învăța în mod autonom.”
De asemenea, psihologa menționează că există riscul apariției unei forme de dependență funcțională de astfel de instrumente, în special dacă sunt utilizate constant în realizarea sarcinilor. „Nu este vorba neapărat de o dependență în sens clinic, dar poate apărea o formă de dependență cognitivă sau instrumentală, în care elevii simt că nu pot rezolva sarcinile fără sprijinul AI. Acest fenomen poate conduce la scăderea încrederii în propriile capacități și la diminuarea autonomiei intelectuale”, explică aceasta.
Psihologa consideră că interzicerea totală a utilizării instrumentelor de inteligență artificială în realizarea temelor nu este o soluție eficientă. În opinia ei, părinții și profesorii ar trebui să îi ajute pe copii să le folosească în mod responsabil.
„Elevii trebuie să înțeleagă că ChatGPT este un sprijin pentru învățare, nu un substitut pentru propriul efort. Interdicția poate face instrumentul mai atrăgător și poate încuraja folosirea lui ascunsă. În schimb, ghidarea elevilor să folosească AI-ul responsabil îi ajută să compare informații, să pună întrebări și să reflecteze asupra răspunsurilor, dezvoltându-și astfel gândirea critică și independentă.”
Psihologa recomandă câteva soluții practice:
- elevii să încerce mai întâi să rezolve singuri sarcina, iar ChatGPT să fie folosit doar pentru explicații sau clarificări;
- elevii să fie încurajați să verifice informațiile primite și în manuale sau alte surse;
- profesorii să propună sarcini care cer opinie personală, argumente sau exemple proprii, nu doar reproducerea informației;
- părinții să discute cu copiii despre cum folosesc aceste instrumente și ce au învățat din ele.