Mesele rapide, gustările procesate, timpul petrecut în fața ecranelor și tot mai puțină mișcare în aer liber au schimbat radical alimentația copiilor. Rezultatul: carențe nutriționale care se instalează lent și pot trece neobservate mult timp. Fierul, vitamina D, calciul, vitamina B12, zincul, iodul și omega-3 sunt printre cele mai frecvente deficiențe întâlnite la copii.
HotNews explică ce efecte pot avea lipsurile asupra creșterii, imunității și dezvoltării cognitive și, mai ales, în ce situații sunt justificate analizele medicale.
Fier ajută energia și concentrarea copilului
Fierul este unul dintre cele mai frecvente elemente deficitare la copii. Deficitul de fier este principala cauză de anemie la copii și poate afecta dezvoltarea cognitivă, energia și atenția.
Un nivel insuficient de fier în sânge poate determina:
- paloare, oboseală ușoară și lipsa de energie,
- dificultăți de concentrare la școală sau în activități,
- creștere mai lentă decât media vârstei,
- apetit scăzut sau sensibilitate la efort.
Fierul este esențial pentru producerea hemoglobinei, proteina din globulele roșii care transportă oxigenul. Când copiii nu au suficient fier, riscă să se simtă obosiți chiar și după activități ușoare și să aibă performanțe scăzute la învățătură. În formele severe, deficitul de fier duce la anemie feriprivă, care nu mai este doar o problemă de oboseală. La copiii mici, anemia severă se asociază cu întârziere în dezvoltarea cognitivă și motorie, iar la adolescenți cu tahicardie și toleranță foarte scăzută la efort. În lipsa tratamentului, pot apărea tulburări de comportament și dificultăți de învățare persistente.
Mesele rapide sau gustările procesate (chipsuri, snacksuri dulci) conțin energie, dar foarte puțin fier biodisponibil. În plus, consumul excesiv de lapte de vacă la copii mici poate inhiba absorbția fierului și poate crește riscul de anemie.
Ce pot face părinții:
Includeți în meniurile zilnice surse bogate de fier: carne slabă (pui, curcan, vită), leguminoase (linte, fasole), spanac și alte verdețuri, cereale fortificate. Combinați alimentele care conțin fier cu surse de vitamina C (fructe citrice, ardei gras) pentru a îmbunătăți absorbția.
Vitamina D și calciul – oase puternice, dezvoltare sănătoasă
Vitamina D și calciul lucrează împreună pentru dezvoltarea oaselor și a dinților. Fără suficientă vitamina D, organismul nu poate absorbi calciul eficient, ceea ce, în forme severe, poate duce la rahitism, o tulburare caracterizată prin oase moi, deformări ale picioarelor și dureri osoase.
La copii, deficiența de vitamina D poate apărea chiar dacă dieta conține alimente bogate în substanțe nutritive, dar expunerea la soare este insuficientă.
Simptomele pot fi subtile:
- dureri musculare sau osoase ușoare,
- oboseală,
- imunitate scăzută (răceli frecvente),
- creștere întârziată.
Copilăria petrecută mai mult în interior, în fața ecranelor, timpul tot mai scurt de joacă în aer liber, limitează sinteza naturală a vitaminei D la nivelul pielii. Deficitul sever de vitamina D și calciu poate duce la rahitism la copiii mici și la osteomalacie la copiii mai mari și adolescenți. Semnele includ dureri osoase persistente, deformări ale membrelor inferioare (picioare în X sau în paranteză), întârzierea mersului, fracturi apărute la traumatisme minore și slăbiciune musculară marcată. La adolescenți, carența severă poate afecta acumularea masei osoase, cu risc crescut de osteoporoză la vârsta adultă.
Ce pot face părinții:
Încurajați cel puțin 15-20 de minute de timp în aer liber în fiecare zi (în special dimineața). Includeți în alimentație lactate, pește gras (somon, sardine), ouă și alimente fortificate. Dacă există îngrijorări sau simptome, discutați cu medicul pediatru despre testarea nivelului de vitamina D.
Deficitul de vitamina B12
Vitamina B12 este esențială pentru formarea globulelor roșii, funcționarea sistemului nervos și dezvoltarea creierului. Deficiența poate apărea mai frecvent la copiii cu diete vegetariene stricte, la cei mofturoși la masă sau la cei cu probleme digestive.
Lipsa acestei vitamine poate determina:
- oboseală persistentă, slăbiciune,
- dificultăți de concentrare și memorie,
- iritabilitate sau schimbări de comportament,
- simptome neurologice subtile pe termen lung.
Dietele moderne, axate pe alimente procesate sau fără carne și lactate fără surse suplimentare de B12, pot contribui la carențe. Educarea copilului să accepte o varietate de alimente este o provocare în contextul preferințelor pentru gustările convenabile. În lipsa vitaminei B12, pot apărea anemie megaloblastică și afectare neurologică. Semnele severe includ oboseală extremă, palpitații, furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor, dificultăți de mers, probleme de echilibru și tulburări de memorie și concentrare. La copii mici, carența severă și prelungită poate duce la întârzieri de dezvoltare neurologică, uneori greu reversibile dacă diagnosticul este tardiv.
Ce pot face părinții:
Includeți alimente bogate în B12: ouă, produse lactate, carne și pește. Pentru familiile vegetariene, cerealele fortificate sau consultul medicului privind suplimentarea pot fi utile.
Zincul, de folos pentru imunitate și creștere
Zincul este un mineral implicat în funcția sistemului imunitar, în sinteza proteinelor și în vindecarea rănilor. Deficiențele pot duce la scăderea apetitului, creștere lentă, infecții frecvente și probleme ale pielii sau părului. Deficitul sever de zinc se manifestă prin întârziere de creștere, scădere semnificativă a apetitului, infecții repetate și prelungite, leziuni ale pielii care se vindecă greu, căderea părului și tulburări de gust și miros. În formele grave, pot apărea diaree cronică și întârzierea maturizării sexuale la adolescenți. Stilul alimentației moderne, bogat în alimente rafinate și sărac în alimente integrale, poate duce la aport insuficient de zinc.
Ce pot face părinții:
Includeți în dieta copilului nuci și semințe, carne, leguminoase și cereale integrale pentru a susține nivelurile adecvate de zinc.
Iodul, ajutor pentru funcția tiroidiană și energie
Iodul este esențial pentru funcționarea normală a tiroidei, care reglează metabolismul, energia și dezvoltarea creierului. Carența de iod poate duce la oboseală, dificultăți de concentrare și creștere întârziată. Carența severă de iod afectează funcția tiroidei și poate duce la hipotiroidism. Semnele includ oboseală accentuată, creștere lentă, intoleranță la frig, constipație, creștere în greutate și, în unele cazuri, mărirea glandei tiroide (gușă). La copii, deficitul sever și prelungit de iod este asociat cu afectarea dezvoltării cognitive, scăderea coeficientului de inteligență și dificultăți școlare persistente.
Ce pot face părinții:
Folosirea sării iodate în preparatele casnice și consumul de alimente naturale bogate în iod (pește, lactate, ouă) pot ajuta la menținerea unor niveluri sănătoase.
Omega-3, creierul și starea emoțională
Acizii grași omega-3 (în special DHA și EPA) sunt importanți pentru dezvoltarea creierului, sănătatea ochilor și reglarea stării de spirit. Dietele moderne, sărace în pește și semințe, pot lăsa copiii cu aport redus de omega-3. Această deficiență se reflecta în dificultăți de concentrare, memorie sau stări emoționale instabile. Deficitul sever de acizi grași omega-3 poate fi asociat cu dificultăți majore de concentrare, probleme de memorie, instabilitate emoțională, iritabilitate accentuată și tulburări de atenție. Unele studii asociază nivelurile foarte scăzute de omega-3 cu întârzierea dezvoltării cognitive, probleme de vedere și inflamație crescută, cu impact asupra sănătății cardiovasculare pe termen lung.
Ce pot face părinții:
Includeți surse de omega-3: pește gras, nuci, semințe de in și chia. Dacă dieta copilului nu include aceste alimente în mod regulat, discutați cu pediatrul despre opțiuni sigure de suplimentare.
Când e justificat să mergi cu cel mic la analize. Ghid rapid pentru părinți
Analizele se recomandă în funcție de context, de istoricul alimentar, de stilul de viață și de evaluarea clinică a copilului, numai la recomandarea pediatrului/medicului de familie. Interpretarea rezultatelor trebuie făcută de medic, pentru că valori „la limită” pot fi normale sau relevante doar în anumite combinații.
- Copil obosit constant, palid, cu randament scăzut la școală sau care „nu mai are energie” deși doarme suficient. Analize utile: hemoleucogramă completă, feritină serică, fier seric (± TIBC), la recomandarea medicului pediatru.
- Copil care face des infecții respiratorii, se plânge de dureri musculare sau petrece foarte puțin timp afară, mai ales în sezonul rece. Analize utile: 25-OH vitamina D, calciu seric (eventual fosfor și fosfatază alcalină dacă există suspiciuni osoase).
- Copil vegetarian/vegan, foarte mofturos la mâncare sau cu tulburări digestive persistente (balonare, diaree, constipație). Analize utile: vitamina B12 serică, hemoleucogramă. Uneori acid folic, în funcție de contextul clinic.
- Copil cu apetit foarte scăzut, care crește mai lent decât media de vârstă sau face infecții repetate și se recuperează greu. Analize utile: evaluare nutrițională. Zinc seric (interpretat în context clinic, nu izolat).
- Copil care consumă rar pește, evită lactatele, e mereu obosit și are dificultăți de concentrare fără o cauză clară. Analize utile: TSH și FT4 pentru evaluarea funcției tiroidei; evaluarea aportului alimentar de iod.
- Copil cu dificultăți de atenție, iritabilitate, randament cognitiv scăzut, care nu consumă aproape deloc pește sau surse vegetale de grăsimi bune. Analize utile: nu există teste de rutină recomandate. Evaluarea se face prin anamneză alimentară și context clinic; eventual discuție cu medicul despre suplimentare.
- Copil supraponderal sau cu alimentație predominant procesată („mănâncă mult, dar prost nutritiv”). Analize utile: evaluare nutrițională completă; analize țintite în funcție de suspiciune (fier, vitamina D, B12).
