Copiii din diasporă sau tinerii care nu și-au perfectat până la 18 ani niciun act de identitate moldovenesc riscă să fie obligați să susțină testul de limbă română și examenul de cunoaștere a Constituției pentru a fi recunoscuți drept cetățeni ai R. Moldova. Prevederea este inclusă în noua Lege a cetățeniei, intrată în vigoare pe 24 decembrie 2025, care aduce schimbări majore în procedura de dobândire a cetățeniei R. Moldova.
Nu toți solicitanții de cetățenie vor fi însă obligați să treacă aceste teste. Potrivit legii, copiii sub 14 ani, persoanele cu dizabilități severe și cei care primesc cetățenia „în interesele Republicii Moldova” sunt exceptați de această cerință.
Ce s-a schimbat? Interzicerea intermediarilor
Cea mai importantă modificare în procesul de obținere a cetățeniei R. Moldova se referă la faptul că cererea pentru dobândirea, redobândirea sau recunoașterea cetățeniei trebuie depusă personal de către solicitant, fără a mai fi posibilă depunerea prin intermediari sau pe baza unei procuri, cum era anterior.
Cererea poate fi depusă la subdiviziunile Agenției Servicii Publice (ASP), care gestionează procesul de acordare a cetățeniei, sau, în funcție de domiciliu sau de locul în care se află solicitantul, la misiunile diplomatice ori oficiile consulare.
În cazul copiilor, cererea pentru dobândirea cetățeniei R. Moldova prin recunoaștere, naturalizare, redobândire sau renunțare la cetățenie trebuie să fie depusă de reprezentantul legal al copilului – unul dintre părinți, tutorele sau curatorul – cu acordul scris al celuilalt părinte. Acordul poate fi prezentat direct persoanei responsabile de primirea cererii în cadrul autorității competente sau într-o formă autentificată de notar sau altă persoană autorizată legal.
Dacă părinții nu ajung la un acord, instanța de judecată decide asupra cetățeniei copilului, având în vedere interesul superior al acestuia.
La depunerea cererii în numele copilului care a atins vârsta de 14 ani este necesar consimțământul scris al acestuia, care se depune la persoana responsabilă de recepționarea cererii în cadrul autorității competente ori se prezintă în formă autentificată de notar sau altă persoană abilitată prin lege cu astfel de atribuții.
Obligația cunoașterii limbii române și a Constituției R. Moldova
Noua lege păstrează obligația fiecărui solicitant să cunoască limba română și să aibă cunoștințe despre Constituția R. Moldova, demonstrând acest lucru printr-un test la Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare Școlară din cadrul Ministerului Educației și Cercetării. Pentru obținerea cetățeniei, solicitanții vor trebui să demonstreze cunoașterea limbii române la nivelul B2 și să obțină un punctaj cuprins între 75 și 100 de puncte la examen.
Totodată, legea extinde această cerință și pentru persoanele care solicită cetățenia prin recunoaștere – de regulă, cei născuți în R. Moldova sau în străinătate din părinți, bunici sau străbunici moldoveni care au dreptul la cetățenie, dar care nu și-au exercitat încă acest drept până la 18 ani.
Persoana trebuie să își manifeste voința prin depunerea unei cereri către autoritățile competente
Potrivit ASP, chiar și în situațiile în care legea consideră o persoană cetățean al R. Moldova, „exercitarea efectivă a acestui statut presupune manifestarea de voință a persoanei, prin parcurgerea etapelor procedurale stabilite de lege”. În acest sens, noua lege reglementează procedura depunerii cererii pentru dobândirea sau renunțarea la cetățenia R. Moldova.
Prin urmare, pentru a beneficia de dreptul conferit de lege, persoana trebuie să își manifeste voința prin depunerea unei cereri către autoritățile competente.
„Atât timp cât persoana căreia legea îi conferă un anumit drept nu își exprimă intenția de a-l exercita, statul nu poate să o oblige să facă acest lucru și nici să îi atribuie un statut juridic fără acordul său, exprimat formal”, informează ASP.
Articolul 5 din Lege prevede că dovada cetățeniei R. Moldova se face prin actul de identitate al cetățeanului R. Moldova, prin certificatul de naștere, în cazul copilului, sau prin orice alt document eliberat de autoritatea competentă care confirmă deținerea cetățeniei R. Moldova.
Copiii din diasporă fără acte de identitate moldovenești
ASP mai informează că, în cazul în care o persoană nu a obținut până la atingerea majoratului dovada cetățeniei (act de identitate), aceasta nu este luată în evidență în calitate de cetățean al R. Moldova și nu este înregistrată la domiciliu sau la reședința temporară exclusiv din motiv că nu s-a adresat către autoritatea competentă.
În asemenea situații, persoana poate fi recunoscută cetățean al R. Moldova în condițiile articolului 10 din lege, cu condiția respectării procedurii legale corespunzătoare.
„Referitor la persoanele care anterior anului 2011 au fost înscrise în pașapoartele părinților, precizăm că mențiunile privind copiii din actele de identitate ale părinților nu constituie dovadă legală a cetățeniei R. Moldova și nici a înregistrării la domiciliu sau la reședința temporară. În pașapoartele părinților erau înscriși toți copiii, indiferent de statutul lor juridic, nu doar cei care au dobândit cetățenia R. Moldova”, precizează ASP.
Spre exemplu, în cazul în care până la 18 ani persoana nu deține niciun act moldovenesc care să ateste cetățenia R. Moldova, va fi necesar ca aceasta să treacă inclusiv testul de limbă română și cel privind cunoștințele despre Constituție.
Testul de limbă română și testul de cunoaștere a Constituției – o măsură legitimă de responsabilizare
Întrebat cum afectează obligativitatea susținerii testului de limbă română și de cunoaștere a Constituției persoanele care locuiesc în diasporă, juristul Andrei Țurcan a declarat pentru ZdGust că această prevedere este, în principiu, gândită pentru a ține la distanță persoanele care nu au o intenție serioasă de a locui în Republica Moldova: „Testul cunoașterii limbii române și al Constituției e o minimă măsură de responsabilizare”.
Întrebat dacă măsura poate fi considerată o încălcare a drepturilor, Andrei Țurcan a subliniat că răspunsul depinde de modul în care acționează autoritățile. „Totul depinde de diligența funcționarilor publici ce oferă programe de educație celor interesați să învețe bazele necesare pentru cetățenie”, a precizat acesta.
Juristul a mai explicat că aceste cerințe nu sunt deloc stricte în comparație cu cele aplicate în alte state. „Aceste cerințe nu sunt deloc stricte comparativ cu unele țări baltice, ce au instituit cerințe stricte legate de necesitatea ca persoana să aibă strămoși înaintea celui de-al Doilea Război Mondial”. Potrivit lui Țurcan, multe persoane de etnie rusă rezidente nu au îndeplinit condițiile respective și nici nu au depus actele pentru cetățenie în perioada limitată de după independență când erau condiții înlesnite și persoanele predau actele sovietice și le preschimbau în cele naționale. Astfel, ei sunt segregați și nu au drept de vot.
Referindu-se la situația din Republica Moldova, acesta a afirmat că nu există o populație semnificativă fără cetățenie, însă dificultăți pot apărea în cazul anumitor categorii. „Cel mai dificil de a face față testului la română și Constituție, evident, le va fi persoanelor în vârstă”, spune Țurcan.
El a adăugat că, ipotetic, în cazul unei eventuale reunificări cu Transnistria, ar putea exista un număr mare de vorbitori de limbă rusă care nu ar putea îndeplini cerințele:
Presupun că, ipotetic, în cazul unei eventuale reunificări cu Transnistria, am avea la fel mulți vorbitori de limbă rusă ce nu ar putea face față cerințelor. Dar, iarăși, ei au avut mai mult de 30 de ani să își manifeste interesul. E și o chestiune de securitate a statului, având în vedere amenințările din partea Rusiei.
Cine NU este obligat să treacă testul de limbă română și de cunoaștere a Constituției
Condiția cunoașterii limbii române și a prevederilor Constituției nu se impune:
- persoanelor cu dizabilități severe sau accentuate care le cauzează dificultăți de învățare a limbii române și a prevederilor Constituției;
- persoanelor cărora li se acordă cetățenia în interesele R. Moldova;
- copiilor cu vârsta sub 14 ani.
Înăsprirea procedurilor și verificărilor
ASP va avea responsabilitatea de a verifica, împreună cu alte instituții naționale și străine, o serie de informații cu privire la solicitanții cetățeniei. Acestea includ istoricul călătoriilor internaționale, eventualele interdicții de intrare sau deportări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial și integritatea persoanei.
Totodată, au fost extinse atribuțiile Ministerului Afacerilor Interne, care acum va putea efectua verificări suplimentare, inclusiv clarificarea existenței antecedentelor penale și analiza informațiilor privind comportamentul și activitatea solicitantului. Mai multe competențe va primi și SIS: serviciul va putea convoca solicitantul la interviu și va putea solicita documente și informații suplimentare, indiferent de locul și modalitatea depunerii cererii. În nota explicativă se menționează că anterior SIS avea anumite limitări, din cauza cărora nu putea verifica pe deplin solicitanții care depuneau documentele prin intermediul ambasadelor.
Temeiuri noi pentru refuzul acordării cetățeniei
Noua lege stabilește motive noi pentru refuzul acordării cetățeniei. Cererile pot fi respinse în cazul persoanelor cărora le-au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care s-a aliniat R. Moldova sau măsuri similare impuse de statul nostru. Nu vor fi acceptate cererile persoanelor care au făcut parte din formațiuni armate ilegale, din forțele armate ale unui stat declarat agresor de către ONU, Parlamentul European sau Parlamentul R. Moldova, din forțele armate ale unui stat cu care Moldova a rupt relațiile diplomatice ori se află în stare de război. Aceleași criterii se aplică și pentru retragerea cetățeniei.
Acordarea cetățeniei în interesele R. Moldova: rolul președintelui
Legea păstrează articolul care permite acordarea cetățeniei R. Moldova străinilor, „în interesele republicii”, prin decret prezidențial: „Cetățenia R. Moldova poate fi acordată cetățenilor altor state, în interesele R. Moldova, prin decretul Președintelui R. Moldova, dacă aceștia nu cad sub incidența prevederilor art. 19 «Temeiurile pentru refuzul acordării cetățeniei R. Moldova».”