Este indicat să evităm fructele proaspete la finalul mesei din cauza riscului de balonare sau al aportului caloric suplimentar? Și, în același timp, un pahar de vin ori un digestiv chiar favorizează digestia după un prânz copios? Publicația italiană Cookist.it face lumină în jurul acestor idei frecvent vehiculate.
1. Fructe proaspete, uscate și deshidratate
Estevorba despre semințele oleaginoase, precum nucile, migdalele și alunele, dar și despre fructele deshidratate și uscate, cum ar fi smochinele, prunele, curmalele și caisele. Din punct de vedere nutrițional, acestea sunt diferite – primele sunt bogate în grăsimi, iar celelalte în zaharuri simple – însă nu trebuie deloc stigmatizate, ci doar integrate corect în alimentație.
Fructele oleaginoase, de exemplu, reprezintă o sursă importantă de vitamina E, minerale și acizi grași omega-3 și omega-6 și pot fi o excelentă gustare la mijlocul dimineții sau după-amiaza, deoarece oferă o senzație ridicată de sațietate.
Fructele deshidratate conțin, în schimb, o cantitate concentrată de carbohidrați și pot reprezenta o gustare excelentă înainte de antrenament, mai ales atunci când intervalul dintre gustare și activitatea fizică este mai mic de o oră: în această situație, organismul are nevoie de zaharuri simple, ușor de absorbit și imediat disponibile ca sursă de energie. Fructele proaspete rămân însă varianta mai bună, fiind mai sățioase și hidratante datorită conținutului lor de apă și micronutrienți. Totuși, ocazional, pot fi consumate 2–3 bucăți de fructe uscate în locul celor proaspete.
Există convingerea că fructele proaspete consumate în timpul mesei sau la finalul acesteia ar încetini digestia și ar provoca formarea gazelor intestinale. Fals: dacă nu există probleme digestive specifice și nu se exagerează cu cantitatea, din falsa impresie că „nu pot dăuna” sau „nu îngrașă”, fructele proaspete pot fi consumate fără probleme.
2. Brânzeturi
„Brânzeturile sunt delicioase, nimeni nu contestă asta, însă la sfârșitul mesei nu reprezintă cea mai bună alegere: adaugă grăsimi, calorii și, în unele cazuri, o cantitate semnificativă de sare”, explică nutriționistul pentru sursa citată.
A introduce brânza într-o masă deja completă înseamnă a o dezechilibra și a o îngreuna suplimentar. Dacă iubim acest aliment, este mai indicat să îl considerăm un fel principal cu drepturi depline și să îl consumăm în locul altei surse de proteine. Poate fi savurat de 2–3 ori pe săptămână (ghidurile alimentare recomandă aproximativ 50 g pentru brânzeturile maturate și 100 g pentru cele mai slabe), alternând tipurile, alegând produse de calitate și optând, pe cât posibil, pentru brânzeturile mai puțin maturate, care conțin mai puține grăsimi saturate.
3. Prăjeli
O porție de cartofi prăjiți, alături de un hamburger clasic, sau un desert prăjit, servit ca final al unui prânz festiv, se numără printre micile plăceri incontestabile ale vieții. Acest lucru se datorează grăsimilor, amidonului și texturii crocante inconfundabile, care oferă o senzație intensă de plăcere și satisfacție la fiecare mușcătură.
„Prăjelile, fie că sunt dulci sau sărate, sunt printre cele mai greu de digerat alimente atunci când sunt consumate după masă, deoarece sunt încărcate cu ulei, ceea ce le face să fie digerate mult mai lent. Senzația de greutate, balonare sau somnolență pe care o resimțim adesea după consumul de alimente prăjite se datorează tocmai conținutului ridicat de grăsimi, care încetinește golirea stomacului”, explică Gabrielli pentru cookist.it. Este de preferat să nu adăugăm, peste un prânz deja consistent, un aport suplimentar de grăsimi și carbohidrați, care — pe lângă faptul că pot crește nivelul colesterolului, al trigliceridelor și al tensiunii arteriale — ridică și indicele glicemic al mesei. „Pe lângă faptul că aduc multe calorii, alimentele prăjite pot stimula consumul excesiv, pentru că sunt extrem de apetisante. De aceea, cel mai bine este să le consumăm ocazional, ca un răsfăț separat”, recomandă Gabrielli.
4. Înghețata
Mai ales în lunile de vară, savurarea unei înghețate bune — poate pe plajă sau plimbându-ne pe străzile orașului — este un ritual plăcut de care nimeni nu vrea să se despartă. Și, sincer, cine ar vrea să demonizeze un asemenea moment? Așa cum s-a subliniat deja în acest articol, înghețata nu îngrașă în sine (la fel ca niciun alt aliment): contează frecvența consumului, modul în care este integrată în alimentație, stilul de viață, flexibilitatea metabolică și nivelul de activitate fizică.
Așadar, o putem savura cu moderație și conștiență, evitând însă să o transformăm într-un obicei zilnic. „Dacă vorbim despre înghețata ambalată, consumată după prânz sau cină, există riscul să transformăm masa într-o adevărată bombă calorică. Nu este interzis, desigur, dar este mai bine să fie consumată la gustare”, recomandă expertul. „Dacă, în schimb, din când în când ne permitem o cupă de înghețată artizanală la finalul mesei, nu este deloc o tragedie.”
5. Alcoolul
Deși există convingerea greșită că alcoolul ne ajută să digerăm — o idee răspândită mai ales în Italia, unde tradiția digestivelor este bine înrădăcinată —, în realitate această substanță poate avea efectul opus: poate încetini procesele digestive și irita stomacul, crescând producția de acid gastric.
De unde provine acest mit fals? Probabil din efectul vasodilatator al alcoolului, care oferă o senzație temporară de relaxare sau ușurare, dar și din faptul că unele dintre aceste băuturi conțin plante medicinale și principii amare (precum gențiana sau china), care într-adevăr pot stimula secreția de sucuri gastrice. În aceste cazuri însă, efectul benefic este al plantei, nu al alcoolului în sine. „Este mai bine să evităm alcoolul ca digestiv după masă și să-l consumăm, eventual, ocazional, cu moderație și preferabil departe de mesele principale”, recomandă nutriționistul.
6. Cafea
Amaro sau cu puțin zahăr, cea iubită ceașcă de espresso după o masă obișnuită nu provoacă nicio problemă. Dimpotrivă, poate stimula digestia. „Singurul sfat — spune Gabrielli — este să nu exagerăm cu zahărul: o linguriță este suficientă, important este să nu abuzăm.”
Dacă suferiți de aciditate gastrică sau alte probleme gastrointestinale, atunci recomandarea este să evitați complet cafeaua: cofeina și acizii din cafea pot agrava durerile stomacale, înrăutățind digestia, refluxul, ulcerul și arsurile la stomac.